Rezultate alegeri parlamentare Dolj: PSD, cât PNL şi USR la un loc

În Dolj, prezenţa la urne la alegerile parlamentare de duminică a fost de 36,82 %.

07 dec. 2020, 06:41
Rezultate alegeri parlamentare Dolj: PSD, cât PNL şi USR la un loc

Rezultate alegeri parlamentare Dolj. PSD a câştigat alegerile parlamentare în Dolj, fiind urma de PNL şi Alianţa USR-PLUS, potrivit rezultatelor provizorii publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) după centralizarea datelor din toate cele 531 secţii de votare.

Rezultate alegeri parlamentare în Dolj. La Senat, PSD a obţinut în Dolj 45,86% din voturile valabil exprimate, PNL – 24,67%, Alianţa USR-PLUS – 11,17%, PMP – 5,24% şi Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) – 5,17%.

USR câştigătorul alegerilor parlamentare în Bucureşti! PSD a luat cu 7% mai mult ca PNL! Rezultate parțiale BEC în Capitală, la alegerile parlamentare
Rezultate alegeri parlamentare în Dolj. La Camera Deputaţilor, PSD a obţinut 45,38%, PNL – 24.23%, Alianţa USR – PLUS – 11,18%, Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) – 5,04%, iar PMP era la limita pragului electoral cu 4,97%.

Celelalte partide nu au depăşit pragul electoral de 5%.

În Dolj, prezenţa la urne la alegerile parlamentare de duminică a fost de 36,82 %.

Pe listele permanente sunt înscrişi 565.981 de alegători şi au votat 208.432 de persoane din care 181.678 au fost votanţi pe listele permanente, 22.761 au votat pe listele suplimentare, iar 3.993 au votat cu urna mobilă.

Pe categorii de vârstă, cei mai mulţi votanţi au între 45 şi 64 de ani (39,88%). Pe medii de rezidenţă, cei mai mulţi votanţi au fost din mediul rural – 53,08%.

În urmă cu patru ani, PSD a câştigat alegerile parlamentare în judeţul Dolj cu peste 60% din voturile valabil exprimate, atât la Senat, cât şi Camera Deputaţilor, PNL a obţinut atunci 17,39% la Camera Deputaţilor şi 17,80% la Senat, iar USR a obţinut 5,25% la Camera Deputaţilor şi 5,37% la Senat. În Dolj, prezenţa la vot a fost la alegerile parlamentare din decembrie 2016 a fost de 45,06%, numărul votanţilor din mediul urban fiind apropiat de cel al votanţilor din mediul rural. Cei mai mulţi au avut vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani, urmaţi de cei cu vârsta de peste 65 de ani.