Risc de cutremure. O zona din România ar putea fi zguduită de cutremure semnificative

Risc de cutremure în Dobrogea. O cercetare realizată de o echipă de 18 experți români sugerează că zona ar fi fost martora unor cutremure locale semnificative în urmă cu aproximativ 200-300 de ani, care au provocat schimbări majore în relieful local. Echipa a descoperit sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană, ceea ce i-a condus spre concluzia că în trecut regiunea a experimentat mișcări tectonice verticale, potrivit Capital.

Citește și: Furtuni cu putere de uragan. A fost emis COD ROŞU. Vortexul polar va lovi năprasnic în zilele următoare

Dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul studiului și cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță, susține că zona a suferit mai întâi o scufundare sub nivelul mării, urmată de o ridicare semnificativă. Această coborâre a permis acumularea unui strat de sedimente marine cu o grosime de până la 4 metri. Ulterior, terenul s-a ridicat la aproximativ 10 metri deasupra nivelului mării, unde se află în prezent.  Studiul indică faptul că aceste mișcări tectonice au avut loc între anii 1670 și 1878.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Descoperirile cercetătorilor ridică întrebări importante cu privire la viabilitatea proiectelor majore de infrastructură din Dobrogea, cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă. În plus, cercetarea aduce noi perspective asupra modului în care schimbările de nivel ale Mării Negre au influențat dezvoltarea cetăților grecești antice și adaptarea populației locale la noile condiții geologice.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.8, revizuit la 5.5. Seismul a avut loc la o adâncime de 35 km

Cutremur în Vrancea luni dimineață. Ce magnitudine a avut, anunțul specialiștilor de la INFP

Citește și: Alertă meteo. Vremea se strică, ANM a emis COD GALBEN de fenomene extreme: se anunţă vânt, lapoviţă, ploi şi ninsori

„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât sub nivelul mării, probabil din cauza unei mișcări tectonice, iar această scufundare a fost umplută cu nămoluri și nisipuri. Locuitorii vechiului sat Mangalia au depozitat în această zonă diverse resturi, cum ar fi oase de animale, cochilii de midii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă. Nu știm dacă aceste mișcări de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că ele au avut loc între 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a declarat dr. Drăgușin.