În contextul crizei politice majore pe care o traversează România, partidele nu i-au lăsat președintelui Nicușor Dan prea multe variante soluții în privința desemnării viitorului premier. Formațiunile politice au trasat ”linii roșii” și s-au jurat să nu le încalce. De pildă, PNL și USR au subliniat că nu mai vor să audă de vreo colaborare cu PSD, în timp ce social-democrații l-au tăiat de pe lista de prieteni pe Ilie Bolojan.
În aceste condiții, șeful statului a venit, ca primă propunere pentru șefia Palatului Victoria, cu Eugen Tomac. Inutil demersul, pentru că Tomac n-a reușit să convingă suficient de mulți aleși spre a-și asigura susținerea în parlament.
În aceste condiții, Nicușor Dan a făcut o mișcare surprinzătoare: l-a desemnat pe prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea, iar asta fără știrea colegilor de partid ai acestuia. Consecința? Scandal uriaș în PNL, unde se ia în calcul, pe lângă excluderea celor care nu-l susțin pe Ilie Bolojan, sesizare CCR în legătură cu desemnarea. Mai precis, liberalii sunt nemulțumiți că nu ar fi fost organizate consultări formale cu partidele politice, așa cum prevede articolul 103 din Constituție, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul.
Potrivit legii fundamentale, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de premier ”în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
În Constituție nu se menționează însă dacă partidele trebuie consultate în cazul în care o propunere deja înaintată nu ajunge la vot, ci este pur și simplu retrasă și, totodată, nu specifică dacă negocierile trebuie să aibă loc între liderii de partide și președinte.
După moțiunea ce a dus la căderea guvernului Bolojan, au fost consultări la Controceni, însă acestea nu au dus la o propunerea concretă de premier venită de la partide. Acesta a fost, de altfel, contextul în care Nicușor Dan a apelat la soluția Eugen Tomac, înlocuită apoi de cea numită Adrian Veștea.
A fost desemnat Veștea fără respectarea Constituției?
Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), politologul Cristian Pîrvulescu, spune că ideea de neconstituționalitate a numirii făcute de președintele României este o ”invenție” pentru ”a trage de timp”
”Probabil sunt convinși că nu este neconstituțional, dar dacă tot au aruncat pe piață vor să solicite Curții să se pronunțe și, în felul ăsta, să aibă timp să organizeze Congresul Extraordinar și să-l excludă pe Veștea și pe ceilalți”, afirmă Pîrvulescu.
Politologul mai spune, în același context, că demersul șefului statului este ”absolut constituțional”. ”Acesta este și motivul pentru care și-a depus mandatul Tomac, pentru că depunându-și mandatul, procedura nu era încă încheiată, noua propunere venind în contextul acesta. Nu era în niciun fel obligat la o nouă consultare.
Procedura este încheiată doar în momentul în care există un vot de învestitură în Parlament. Cum votul de învestitură nu a existat, procedura nu a fost încheiată”, explică Pîrvulescu.
Decanul Facultății de Științe Politice din SNSPA mai spune că Bolojan și cei care îl susțin încearcă să blocheze numirea lui Veștea. ”Ce vor să împiedice este votul de învestitură, prin prelungirea termenului. Este evident că Abrudean (Mircea Abrudean, președintele Senatului – n.r.) asta va face în calitate de președinte al Senatului.”
Potrivit politologului, am putea asista la o schimbare a președintelui Senatului. ”În situații ca acestea, am avut parte de schimbări abrupte ale președintelui Senatului. Mă refer aici la criza din 2012, când Blaga a fost schimbat cu Antonescu, așa cum în 2010 Geoană a fost schimbat cu Blaga. Acuma, dacă tot Grindeanu a făcut jocul cu obiecția de neconstituționalitate, pentru că are acest drept constituțional, acum o fac și ei atacându-l direct pe președinte. PNL și USR sunt acum într-o poziție clară anti-prezidențială și mi-e teamă că suntem în antecamera suspendării președintelui”, consideră Cristian Pîrvulescu.
Tot Pîrvulescu avertizează că România ar putea fi aruncată într-o criză constituțională, pentru că este limpede, în opinia sa, că atacurile la adresa șefului statului vor fi urmate de suspendarea acestuia. ”Criza constituțională este preambulul crizei de regim și a regimului. Singurii care profită sunt extremiștii”, susține politologul, citat de ziare.com.