60 de minute pe zi. Atât este minimul recomandat de activitate fizică moderată sau intensă pe care ar trebui să-l facem. Studiile arată că patru din cinci copii și adolescenți din lume nu ating deloc această bornă. Suficient de grav pentru ca marile orașe să caute soluții. În Berlin sunt peste 1.500 de locuri de sport de cartier, iar în Barcelona s-a lansat programul „Superblocks”, prin care anumite străzi au fost eliberate de trafic și transformate în spații de joacă și sport pentru copii.
În România, doar 18% dintre elevii de 11–15 ani reușesc să facă mișcare constant. Efectele imediate: cazurile de obezitate infantilă au crescut cu aproape 20% într-un singur deceniu, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Lipsa mișcării la copiii de azi se transformă în infarct, diabet și boli cronice la adulții de mâine. De altfel, România se află printre țările europene cu cea mai ridicată incidență a bolilor cardiovasculare.
Mai grav este că într-un oraș ca Bucureștiul, unde „maidanul” de altădată a fost înlocuit de parcări, blocuri sau mall-uri, copiii au rămas fără spații pentru sport. Nu mai au unde să alerge, să bată mingea sau să facă sport spontan. Iar cursurile puse la dispoziție de cluburile private… costă. Uneori foarte mulți bani.
Unele administrații au înțeles pericolul la care sunt expuși tinerii în lipsa mișcării. În Sectorul 3 au fost construite recent peste 50 de terenuri de sport cu acces gratuit. Seara și în weekend, aceste terenuri sunt pline: copii, adolescenți și adulți le folosesc intens pentru fotbal, baschet, volei, tenis de câmp sau de masă. Semn că, odată ce facilitatea există, și interesul crește. Alte primării încearcă alte variante, deschiderea curților școlilor după program. Și în aceste cazuri, inițiativa este de succes. Cazuri izolate, din păcate, și care nu reușesc decât într-o mică măsură să mai tempereze ceea ce se conturează drept o gravă problemă de sănătate publică.