Români trataţi ca niște sclavi în Spania. Cum erau păcăliți să muncească și 12 ore pe zi, fără contracte și concedii plătite / Procurorii cer 45 de ani de închisoare

Potrivit actului de acuzare citat de presa spaniolă, muncitorilor li s-ar fi promis locuri de muncă în Spania și transport până la destinație. Odată ajunși însă, oamenii au descoperit că drumul, cazarea, mâncarea și transportul zilnic până la locul de muncă urmau să fie transformate în datorii.

În aceste condiții, unii dintre muncitori au ajuns să lucreze între nouă și 12 ore pe zi, fără contracte de muncă, repaus săptămânal și fără concediu plătit. Procurorii susțin că aproape tot salariul ar fi fost reținut sub diferite pretexte.

Procesul celor patru inculpați este programat în perioada 9-12 noiembrie, la Tribunalul Provincial din Valladolid. Dosarul vizează o presupusă grupare familială din Medina del Campo, despre care anchetatorii spun că ar fi recrutat muncitori din România pentru activități agricole. Gruparea ar fi funcționat de la sfârșitul anului 2017 până în primul trimestru al anului 2020.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ancheta a început după o sesizare depusă în noiembrie 2019, la UCRIF Madrid, unitatea specializată a poliției spaniole în combaterea imigrației ilegale și a rețelelor de trafic de persoane.

Procurorii susțin că victimele ar fi fost selectate în special dintre persoane aflate în dificultăți economice grave și cu un nivel redus de educație. Acestora li s-ar fi prezentat oportunitatea unui loc de muncă în Spania, în sectorul agricol.

Conform acuzațiilor, transportul către Spania era organizat cu autocare de linie și achitat inițial de presupusul lider al grupării. După sosirea în Spania, însă, muncitorilor li s-ar fi spus că trebuie să restituie costul călătoriei.

Un mecanism similar ar fi fost aplicat și în cazul cazării. Pentru un loc într-un apartament, muncitorii ar fi plătit între 100 și 150 de euro pe lună. În unele locuințe ar fi fost cazate până la 20 de persoane.

Situația ar fi devenit și mai dificilă pentru cei care încercau să își recupereze banii. Procurorii descriu inclusiv cazuri în care cupluri ar fi fost evacuate după ce au solicitat plata sumelor care li se cuveneau. La aceste costuri s-ar fi adăugat și transportul zilnic către exploatațiile agricole. Pentru deplasarea cu duba, muncitorilor li s-ar fi reținut încă trei euro.

Munceau până la 12 ore pe zi

Potrivit anchetatorilor, muncitorii ar fi lucrat între nouă și 12 ore pe zi, fără contracte de muncă și fără să fie înregistrați în sistemul spaniol de asigurări sociale. De asemenea, aceștia nu au beneficiat de repaus săptămânal sau de concediu plătit.

Remunerația ar fi fost de 5,50 euro pe oră. În realitate, procurorii susțin că presupusul lider al grupării ar fi reținut cea mai mare parte a banilor, invocând cheltuieli pentru hrană, combustibil și rambursarea unor datorii.

Astfel, gruparea ar fi ajuns să coordoneze simultan peste 80 de zilieri în timpul campaniilor agricole. Pentru a încasa banii și pentru a evita controalele autorităților, ar fi fost folosite societăți comerciale fără activitate reală și persoane interpuse. Printre firmele menționate în dosar se află Servicios Agrícolas Liliana SL.

Mai mult, unii dintre muncitori ar fi fost înregistrați în mod fraudulos ca lucrători independenți. În loc să beneficieze de protecția oferită de un contract de muncă, aceștia ar fi ajuns să acumuleze inclusiv datorii față de sistemul spaniol de asigurări sociale.

Ancheta a scos la iveală, potrivit procurorilor, o sumă de cel puțin 136.324,70 de euro despre care se susține că ar fi fost spălată. În plus, anchetatorii au identificat transferuri de bani către România în valoare de peste 28.000 de euro.

În timpul perchezițiilor efectuate în martie 2020, autoritățile spaniole au descoperit 20.100 de euro în numerar, precum și documente referitoare la activitatea grupării. Totodată, au fost indisponibilizate mai multe vehicule, evaluate la 160.376 de euro.

Procurorii cer 45 de ani de închisoare pentru cei patru inculpați

Pentru Vasile C.U., indicat de anchetatori drept coordonator al presupusei grupări, procurorii solicită cea mai mare pedeapsă: 36 de ani de închisoare. Acesta este acuzat, printre altele, de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă, impunerea unor condiții ilegale de muncă, spălarea banilor și apartenența la un grup infracțional.

Pentru soția sa, Liliana G.U., acuzarea solicită șapte ani de închisoare. Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., sunt acuzați că ar fi avut roluri în supravegherea echipelor și în transportul muncitorilor. Pentru fiecare dintre ei, procurorii cer câte un an de închisoare.

În total, pedepsele solicitate de acuzare ajung la 45 de ani de închisoare. Parchetul solicită, de asemenea, câte 80.000 de euro daune morale pentru fiecare victimă identificată în dosar. Este vorba despre pretențiile formulate de acuzare, nu despre despăgubiri deja acordate de instanță.