România, a doua cea mai poluantă ţară din UE din cauza centralelor pe cărbune

Publicat: Joi, 07 Martie 2013 14:41 // Actualizat: Miercuri, 15 Mai 2013 10:37 // Sursa: RTV.net

România este a doua cea mai poluantă țară din Uniunea Europeană în privința centralelor pe cărbuni, potrivit unui raport dat publicității joi de Health and Environment Alliance (HEAL).

Țara noastră este depășită doar de Polonia în ceea ce privește cantitatea de substanțe poluante eliberate în atmosferă de coșurile centralelor, fiind urmată de Germania. Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe cărbune din UE, 5 sunt instalațiile românești de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnița și Mintia, informează asociaţia Terra Mileniul III.

VEZI MAI JOS ÎNTREG CLASAMENTUL

Raportul ”Facturile de sănătate neachitate: Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbune” realizat de HEAL analizează efectele emisiilor centralelor pe cărbuni asupra sănătății umane și arată cum contribuie această sursă de poluare a aerului la creșterea mortalității și a incidenței bolilor respiratorii.  

Cărbunele încă este o sursă de energie majoră în Europa, reprezentând aproximativ un sfert din producția de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe cărbune sunt în prezent în curs de construcție. Dar dependența continuă de cărbune are un preț de care factorii de decizie nu par a fi conștienți: o factură neplătită pentru serviciile de sănătate. Această factură este suportată de către cetățeni, prin bugetele naționale de sănătate și în general de economie, din cauza scăderii productivității.

Emisiile provenite de la centralele pe cărbune din Europa contribuie în mod semnificativ la agravarea bolilor provocate de poluarea mediului. Cele mai recente date conținute de raportul HEAL arată că, la nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil în fiecare an pentru 18.200 de morți premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronșită cronică și peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. În termeni economici, impactul arderii cărbunelui în Europa costă aproximativ 42,8 miliarde Euro pe an. Aceste costuri sunt asociate în mare parte cu afecțiunile respiratorii și cardiovasculare ce reprezintă două tipuri principale de boli cronice în Europa. Cu excepția câtorva țări, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Europa și sunt responsabile pentru aproximativ 40% din decese (circa 2 milioane de decese pe an).

Împreună, centralele pe cărbune din Polonia, România și Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din impactul total al acestor instalații asupra sănătății umane.  

Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbuni?

Centralele pe cărbuni sunt un important generator de poluare a aerului în Europa, pe care experții în boli respiratorii l-au numit ”ucigașul invizibil”și reprezintă astăzi una dintre cele mai mai mari amenințări la adresa sănătății publice. Expunerea la poluare este legată de un număr semnificativ de efecte asupra sănătății umane, precum incidența mare a bolilor respiratorii și cardiovasculare.

Producția de energie electrică pe bază de cărbune se adaugă la calitatea și așa slabă a aerului din Europa – afectată în principal de sectorul transporturilor, industrie, încălzirea rezidențială și agricultură. Centralele electrice pe cărbune elibereaze cantități substanțiale de pulberi în suspensie, dioxid de sulf, oxizi de azot – cele din urmă contribuind indirect la formarea ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sănătate sunt pulberile fine (PM2.5) și ozonul. Având în vedere că poluanții se pot împrăștia în aer pe distanțe mari și nu au granițe, întreaga populație europeană este afectată.

Alte substanțe periculoase emise de coșurile centralelor de cărbune sunt metalele grele, precum mercurul și poluanții organici persistenți (POP), cum sunt dioxinele și hidrocarburile policiclice aromate (PAH). Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respirație, fie indirect, preluate prin alimente și apă. Un motiv special de îngrijorare îl reprezintă cantitățile mari de mercur, având în vedere că acesta poate afecta dezvoltarea cognitivă a copiilor și poate afecta în mod ireversibil organele vitale ale fătului.

Centralele electrice pe cărbune sunt cea mai importantă sursă de emisii de mercur în Europa, iar UE propune o serie de opțiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii în cadrul unui nou tratat ONU.

Ce măsuri trebuie luate?

Din perspectiva sănătății, construirea de noi centrale electrice pe cărbune înseamnă a lucra împotriva eforturilor de combatere a bolilor cronice, a crea cheltuieli substanțiale pentru sistemul de sănătate publică și blocarea emisiilor periculoase în atmosferă pentru zeci de ani. Costurile impactului producerii de energie din cărbuni asupra sănătății nu au fost luate în calcul până acum la dezbaterea privind viitorul mix energetic al Europei. Aceste costuri trebui să fie luate în considerare în toate deciziile viitoare privind investițiile în proiecte energetice.

Peste 80-90% din populația urbană din Europa este expusă la niveluri de pulberi în suspensie și ozon mai mari decât cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Aproape fiecare persoană este expusă la poluarea aerului pe timpul vieții. Această expunere pe termen lung crește semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Între 4% și 10% din populația europeană a fost diagnosticată cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni suferă de astm.

Concediul medical asociat acestor afecțiuni afectează productivitatea și generează costuri. Necesitatea de a lua medicamente sau de a primi îngrijiri medicale reprezintă o presiune bugetară atât asupra persoanelor afectate, cât și asupra sistemelor publice de sănătate. Dar dincolo de costurile economice, cea mai afectată este bunăstarea oamenilor, a familiilor și a comunităților, care ar trebui să fie protejate de efectele negative asupra mediului.

Cheltuielile publice de sănătate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, în timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de către European Lung Foundation (ELF) și European Respiratory Society (ERS).

O centrală mare pe cărbune emite anual mai multe mii de tone de poluanți atmosferici periculoași și are o durată de viață medie de cel puțin 40 de ani. Construcția de noi centrale electrice pe cărbune ar însemna că emisiile periculoase și efectele lor asupra sănătății se vor multiplica și vor continua pentru mulți ani. De asemenea, ar contrabalansa reduceri de poluanți atmosferici realizate în alte sectoare.

“Aceste date privind impactul cărbunelui asupra sănătății sunt cu atât mai îngrijorătoare pentru România având în vedere că Guvernul nu ia măsuri, ci dimpotrivă amână retehnologizarea a 28 de termocentrale care trebuie să-și reducă emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi. Acțiunile Guvernului permit astfel mortalități premature și îmbolnăviri ale populaţiei ce ar fi putut fi evitate prin aplicarea limitelor de emisii stabilite la nivel european. Nu este corect ca societatea să acopere costurile de sănătate și de mediu ale unor industrii poluatoare, mai ales în condițiile în care există alternative viabile la planul propus, în primul rând creșterea eficienței energetice atât pe partea de producție cât și pe cea de consum”, a declarat Ionuț Brigle, activist Bankwatch România.

”Acest loc 2 în clasament este cu atât mai alarmant cu cât, în cazul Poloniei, cărbunele acoperă peste 90% din energia produsă. În România, doar o treime din energia utilizată este produsă în termocentrale. Acest studiu ne demonstrează cât de poluante și depășite sunt centralele românești și cât mare este nevoia pentru retehnologizare. Acest proces ar avea un impact pozitiv atât asupra sănătății populației, cât și în vederea îndeplinirii obligațiilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră”, a precizat şi Ioana Ciută, director executiv Fundația TERRA Mileniul III.

CLASAMENTUL POLUĂRII DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Țara

Costuri totale
(milioane Euro),
valoarea statistică a vieților afectate (VSL) - limită superioară estimată

Costuri totale
(milioane Euro),
valoarea anilor de viață pierduți - limită inferioară estimată

Costuri pe cap de locuitor/an (Euro) (VSL)

Costuri relative,
Eurocenți / kWh
de electricitate produs din cărbune (VSL)

Austria

74

27

9

2.0

Belgia

134

46

12

2.6

Bulgaria

4.629

1.678

608

23,3

Cehia

2.842

1.034

271

6.2

Danemarca

63

23

11

0.4

Estonia

445

159

332

5.8

Finlanda

169

62

32

1.5

Franța

1,879

697

29

8,7

Germania

6.385

2.303

78

2.6

Grecia

4.089

1.474

363

12,0

Ungaria

268

101

27

4.2

Irlanda

201

72

45

5.0

Italia

857

312

14

2.2

Letonia

3

1

1

127,5

Olanda

386

129

23

1,6

Polonia

8.219

2.979

216

6,2

Portugalia

90

33

8

0,7

România

6.409

2.315

298

29,5

Slovenia

228

86

112

4,5

Slovacia

925

336

171

24,0

Spania

827

310

18

2,3

Suedia

7

3

1

1,4

Marea Britanie

3,682

1,275

60

3,6

EU27

42.811

15.453

87

5,3

Croația

243

88

55

14,7

Turcia

6.689

2.448

94

12,3

Serbia

4.987

1.832

680

21,5

TOTAL

54.730

19.821

95

6,2

1 Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
31 mai 09:59
...tagged with energetica">energetica de 2,5 ori mai mare decat media UE. Este, de asemenea, a treia economie din UE cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Documentul mai arata ca integrarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale pe pietele UE este, in continuare,...
1
EUR
4.7480
RON
19 Feb
noapte 2 °
zi 15 °
Ultimele joburi adaugate
24 H