Dacă în ianuarie 2021 importurile de gaze ale României erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh. Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021, arată datele ANRE, consultate de Agerpres.

În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Diaspora responsabilă pentru 3% din PIB-ul României. Cine sunt ...

Preţ carburanţi 23 aprilie 2024. Veste bună pentru şoferi, ...

Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).

Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.

Citeşte şi Klaus Iohannis a promulgat Legea offshore. România, pas uriaş pentru a evita dependenţa energetică de Rusia

Pe 26 mai, ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirma că Guvernul Ciucă a luat măsuri pentru a stabiliza preţul la energie şi la gaze naturale pe un an de zile, până pe 31 martie 2023. Executivul a aprobat atunci şi planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Planul prevede mai multe măsuri şi proceduri prin care pot fi anulate, reduse sau eliminate efectele unor perturbări în aprovizionarea cu gaze naturale.

Potrivit acestui plan, sunt trei niveluri de criză. „Unul de alertă timpurie, în cazul în care există informaţii concrete, sigure şi fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă.

Citeşte şi Adriean Videanu explică de ce i-a dat gaze ieftine lui Ioan Niculae. „Ar fi fost incorect să susțin economia Rusiei!”

Următorul nivel este de alertă în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care ar putea afecta semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze, însă piaţa încă este în măsură să gestioneze această perturbare sau cererea respectivă fără a fi nevoie de măsuri care nu sunt bazate pe funcţionarea pieţei.

Cel de-al treilea nivel, nivelul de urgenţă, care apare în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative de furnizare de gaze sau alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost deja implementate, însă oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită astfel încât este nevoie de noi măsuri care nu se bazează pe piaţă, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi. Apariţia acestor niveluri de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicaţiile economice şi tehnice, dar şi de urgenţă a acţiunilor de remediere. Ele nu vor fi declarate succesiv. Orice nivel poate fi declarat imediat în funcţie de evoluţia situaţiei şi nevoia, bineînţeles, de a corecta riscurile care apar.