Concluziile au fost formulate într-o dezbatere pe tema opțiunilor contraceptive disponibile în prezent, care le-a avut ca invitați pe Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu și pe Conf. Univ. Dr. Iuliana Ceaușu.

Date publicate în anul 2012 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România are cea mai ridicată rată de avort din Europa: 480 de avorturi la 1.000 de naşteri, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din copiii concepuţi sunt avortaţi, o rată de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Totodată, România înregistrează şi cea mai mare rată a mortalităţii materne: 27 decese la 100.000 de nașteri.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ofertă de neratat la Lidl: produsul adorat de toţi românii ...

Sebastian Burduja, trei soluții pentru Capitală: “Bucureștiul ...

În ceea ce privește rata sarcinilor în rândul adolescentelor, într-un studiu realizat de Institutul Național de Statistică în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, se arată că, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, au fost înregistrate 12.073 de gravide, dintre care 7.547 au ales să întrerupă sarcina.

„Statisticile alarmante sunt confirmate de reticența femeilor din România de a merge periodic la ginecolog. Datele existente arată că un sfert dintre românce nu se adresează medicului ginecolog decât atunci când resimt diverse simptome supărătoare sau când suspectează o sarcină, iar peste 20% nu obișnuiesc sa meargă la controale ginecologice anuale. Cauza principală a acestui dezinteres este lipsa educației sexuale cu privire la importanța controlului ginecologic și necunoașterea faptului că peste 95% dintre problemele depistate în cadrul examinărilor medicale sunt tratabile„, declară Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, Spitalul Universitar de Urgență, București.

La nivel mondial, existau 11 metode contraceptive aprobate, iar începând cu anul 2015, Asociația Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat cea de a 12-a metodă, contracepția orală combinată în regim extins de administrare.

„Conform datelor existente, peste 60% dintre femeile care practică contracepția folosesc în mod curent metode nepermanente, în principal metode hormonale (pilula tradițională, plasturele, implantul, injecția, inelul vaginal, contracepția orală în regim extins de administrare), dispozitive intrauterine și prezervative. Restul se bazează pe sterilizare feminină sau masculină.

Pilula anticoncepțională rămâne totuși cea mai utilizată metodă contraceptivă din prezent. Aceasta oferă, pe lângă eficacitate contraceptivă, beneficii noncontraceptive precum diminuarea simptomelor premenstruale și menstruale (dureri de cap, dureri pelvine, balonare, edeme etc.).

În urma numeroaselor studii clinice și a sondajelor de opinie realizate pe eșantioane reprezentative de femei din țări precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Brazilia etc., s-a constatat faptul că, atât femeile care nu folosesc metode contraceptive cât și cele care folosesc contraceptive hormonale experimentează simptome menstruale neplăcute, care le afectează starea de bine și stilul de viață. De asemenea, la nivel global, sunt tot mai multe femei care afirmă ca și-ar dori mai puține menstruații pe an, întrucât aceste perioade afectează considerabil viața socială, randamentul la locul de muncă, viața sexuală sau activitatea sportivă.

O alternativă pentru aceste persoane poate fi utilizarea unor metode contraceptive cu regim extins de administrare (contraceptive orale în regim extins, sisteme intrauterine, inel vaginal etc.), însă doar la recomandarea medicului care poate confirma cea mai bună opțiune contraceptivă.

Fiecare metodă contraceptivă are particularitățile sale, de aceea o alegere optimă se realizează după o atentă evaluare de către medicul specialist.

Așadar, nu există un contraceptiv ideal, potrivit tuturor femeilor, ci doar tratamente personalizate/individualizate”, declară Conf. Univ. Dr. Iuliana Ceaușu, Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino.

Tratamentul contraceptiv trebuie personalizat în funcție de vârstă, activitatea sexuală ca frecvență și număr de parteneri, factori personali, culturali și ambientali, riscul de infecție, contraindicații medicale asociate sarcinii sau paritate.

Un medic specialist recomandă, în urma unei anamneze și a unui consult ginecologic, varianta optimă, atât pentru prevenirea unei sarcini nedorite cât și pentru asigurarea stării de sănătate și de bine a femeilor.

Citeşte şi Mesajul şocant al unui preot român, anti-avort: Botezaţi copiii, iar apoi omorâţi-i!