România, cea mai expusă la mişcările băncilor străine

Vor curge tot mai puţini bani dinspre băncile mari din Zona euro spre subsidiarele lor din Europea Centrală şi de Est în următorii ani. Sistemele bancare din această zonă vor trebui să se bazeze tot mai mult pe resursele atrase de pe plan local de la populaţie şi firme, în condiţiile în care nu au o piaţă a depozitelor matură, instrumentele economisirii pe termen lung sunt în stadiu embrionar.

Până la tranziţia la noul model de finanţare, băncile din ECE trebuie să facă faţă procesului de consolidare a capitalurilor, aflat în plină derulare în Zona euro. Liniile de credit generoase întinse în regiune în perioada de boom ar putea acum să nu mai fie reînnoite, lucru admis până şi de către oficialii BNR la sfârşitul anului trecut.

Fabio Mucci, Head of CEE & Poland Strategic Planning UniCredit, spune că, în scenariul de bază, riscurile sunt „administrabile” pentru regiune, care rămâne una atractivă pentru băncile străine, în condiţiile în care va continua să întoarcă randamente superioare Zonei euro în anii următori, însă la o rată de creştere mai mică.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România se află în fruntea plutonului de ţări cu cel mai mare risc de a fi afectate de procesul de deleveraging (dezîndatorare) din Zona euro, sistemului bancar de la noi atribuindu-se un risc ca băncile străine să îşi reducă expunerea la active de 5-10%. Aproximativ 23% din creditele acordate de către băncile din România sunt finanţate cu bani de la băncile mamă. Într-o situaţie similară cu cea a României se mai află şi Serbia, Bulgaria şi Croaţia, ţări în care băncile greceşti au cote importante. De altfel, spune Mucci în calculul făcut de către el pe baza datelor Autorităţii Bancare Europene, prezenţa băncilor greceşti – 16% din activele bancare din România – aduce în ecuaţie cel mai mare factor de risc.

Alte articole

S-au rupt norii, alertă de inundaţii pe 17 râuri după potop. Urmează furtuni electrice cu vijelii şi grindină

Două atacuri în două zile la Centrala Nucleară Zaporojie. Moscova şi Kievul se acuză reciproc VIDEO

În scenariul de bază, în perioada 2011-2015, creditul ar trebui să creacă cu o medie anuală de 6,4% în România. În cazul în care băncile mamă retrag 30% din finanţare în această perioadă, creditul ar urma să scadă cu o medie anuală de 2,1%, cea mai mare scădere din regiune. Deşi procentul poate să nu pară ridicat, România este profund dependentă de creditare, spune Mucci, care atribuie o şansă de numai 20% ca economia să-şi revină în lipsa creditării.

UniCredit estimează că economia României va creşte cu 1,4% în acest an, în timp ce creditul va creşte cu 3,4%, pe fondul unei îndatorări mai ridicate a companiilor.

Sursa grafic: UniCredit