România, condamnată de CEDO pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie în cazul Mihăileşti

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat, marţi, plângerea lui Ionel Ionuţ Neagoe, administratorul uneia dintre societăţile de transport implicate în accidentul de la Mihăileşti, condamnat în 2008 la patru ani de închisoare pentru ucidere din culpă, potrivit Mediafax.

Cei trei inculpaţi în dosarul privind tragedia din mai 2004, când 18 oameni au murit lângă localitatea buzoiană Mihăileşti, iar alte 13 persoane au fost rănite, au fost condamnaţi, definitiv, pe 3 martie 2008, la câte patru ani de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Galaţi.

Ion Gherghe, directorul Combinatului Chimic Doljchim, Mihai Gună şi Ionel Neagoe, administratorii celor două societăţi de transport implicate în accident, Ney Transport SRL şi respectiv Mihtrans SRL, fuseseră condamnaţi tot la câte patru ani de închisoare cu executare şi de Judecătoria Focşani. Ei au făcut apel şi au fost achitaţi de Tribunalul Vrancea. În urma recursului făcut de procurori şi de 37 de părţi civile din dosar, Curtea de Apel Galaţi a decis condamnarea.

Pe 29 februarie 2008, Curtea de Apel Galaţi anunţa că se va pronunţa pe 3 martie 2008 în cazul Mihăileşti. Preşedintele curţii, Gina Ignat, în calitate de purtător de cuvânt, declara jurnaliştilor că „probabil, completul Curţii de Apel va modifica sentinţa tribunalului”.

Alte articole

Monica Macovei, învinsă la CEDO. Rămâne bună de plată pentru nereguli de la alegerile prezidențiale

Motivul incredibil pe care Vlad Pascu îl invocă la CEDO, încercând să scape de închisoare după ce a omorât doi tineri în stațiunea 2 Mai

„Presupun că e vorba de o condamnare a inculpaţilor şi de confirmare a sentinţei Judecătoriei Focşani”, mai spunea judecătorul.

Ionel Ionuţ Neagoe a făcut plângere la CEDO pe 16 mai 2008, invocând încălcarea dreptului său la prezumţia de nevinovăţie, prevăzut în articolul 6, alineatul 2, din Convenţia europeană a drepturilor omului, prin declaraţiile preşedintelui şi judecătoarei.

Referitor la declaraţia magistratului, judecătorii de la CEDO au apreciat că aceasta nu s-a limitat la a informa asupra procesului, ci a inclus o opinie personală privind vinovăţia inculpatului.

Curtea a subliniat că trebuie făcută distincţia între a exprima direct suspiciuni despre o persoană şi a exprima public o opinie personală privind vinovăţia sa. Totodată, CEDO arată că afirmaţiile judecătoarei au încurajat opinia publică să îl considere pe Neagoe vinovat, iar faptul că el a fost găsit, în cele din urmă, vinovat, nu schimbă cu nimic faptul că avea dreptul la prezumţia de nevinovăţie.

CEDO a decis ca statul român să îi plătească lui Neagoe 3.600 de euro cu titlul de prejudiciu moral.