CEDO: România, condamnată pentru moartea unui om împuşcat în casă în timpul Revoluţiei

Cătălina Filip s-a plâns la CEDO în 2009 de felul în care a fost anchetată moartea soţului ei, care a survenit pe 25 decembrie 1989, în Bucureşti. Bărbatul a fost împuşcat atunci, la el în casă, stând în faţa ferestrei.

Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar Bucureşti, dosarul fiind conexat în 2007 cu o altă cauză privind actele de violenţă comise în Bucureşti în decembrie 1989. Investigaţia nu era însă finalizată nici în 2009, când femeia s-a adresat CEDO.

Curtea de la Strasbourg a decis ca statul român să îi plătească reclamantei suma de 15.000 de euro, pentru lipsa unei investigaţii efective în ceea ce priveşte moartea soţului ei, fiind încălcat articolul 2 (dreptul la viaţă) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului.

Decizia luată marţi de CEDO urmează altora prin care foşti revoluţionari şi rude ale acestora au fost despăgubiţi, pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută ca „dosarul Revoluţiei”.

Alte articole

Cum se scuză magistrații după ce un raport al Departamentului de Stat al SUA arată că România a pierdut de 49 de ori la CEDO în anul 2024. Mai mult de jumătate dintre dosare reclamă același lucru

Decizie istorică a CEDO. Kremlinul a încălcat dreptul internaţional când a atacat Ucraina, dar este vinovat şi pentru doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, soldată cu moartea a 298 de persoane

Alte opt persoane, victime ale Revoluţiei sau care şi-au pierdut rude în decembrie 1989, au fost despăgubite, cu câte 8.000 de euro, printr-o decizie a CEDO din martie.

Citeşte şi: ROMÂNIA, condamnată de CEDO pentru o asociaţie de etnici turci care a participat la alegerile din 2008

În 27 ianuarie, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist, din decembrie 1989, care au avut loc la Bucureşti şi în alte oraşe.

În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia „21 Decembrie” şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în „dosarul Revoluţiei”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

Mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

Citeşte şi: CEDO pune la plată statul român: Doi germani, despăgubiţi pentru conditiile mizere de detenţie

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.

În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001, procurorul general al României Joiţa Tănase a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Dosarul „Revoluţiei” a fost transferat de la Parchetul Militar la Parchetul de pe lângă instanţa supremă în 2009, pentru ca în martie 2014 să fie transferat din nou la Parchetul Militar.