România cunoaşte o scădere masivă a numărului de nou născuţi. De ce nu mai fac tinerii copii?

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani.

În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

Vezi si: România şi Bulgaria, fruntaşe în UE la riscul de sărăcie şi excluziune socială

Alte articole

Carte de identitate pentru copiii sub 14 ani, inclusiv pentru nou-născuți. Cât timp este valabil documentul

Studiul care dă fiori părinților: Ce riscă dacă își lasă copiii prea mult în fața ecranelor

Timpul devine, astfel, o piedică în procesul de întinerire a populaţiei României.

„E nevoie de timp petrecut în educaţie, asistând la aceeaşi creştere a anilor petrecuţi la şcoală pe care am observat-o la generalizarea studiilor gimnaziale, apoi la generalizarea celor secundare, iar acum mergem spre generalizarea celor terţiare. E nevoie de timp pentru a călători prin lume şi a învăţa de la ea, pentru a merge la locul de muncă, pentru a te muta de colo-acolo, pentru a decide care este partenerul cu care doreşti să fii cu adevărat alături pentru restul vieţii sau măcar pentru o parte a acesteia”, susţine sociologul  Bogdan Voicu.

Politica demografică iniţiată de Nicolae Ceauşescu presupunea naşterea cât mai multor copii, astfel că, în România, numărul de nou-născuţi a început să scadă odată cu căderea regimului comunist.

„Odată dispărute dorinţele megalomane ale liderului comunist, România cunoaşte o scădere masivă a numărului de nou născuţi. În 1991, volumul acestora constituie aproximativ 60% din cel al nou născuţilor din 1989 (acele fete născute după 1991 sunt mamele de azi, de aici şi scăderea numărului de nou născuţi care se vede în statistici). Fertilitatea (definită drept nou născuţi vii raportat la femei de vârstă fertilă) scade în prima parte a anilor 1990 sub cea europeană, fiind practic egală cu cea din Bulgaria. Apoi urmăm un trend identic cu al Bulgariei, care îl repetă la zece ani distanţă pe cel din Olanda şi la 5 ani distanţă pe cel din Italia şi Spania. Cu alte cuvinte, fertilitatea a scăzut, iar apoi a început o uşoară creştere, datorată cuplurilor care au întârziat naşterea spre vârste mai înaintate. Spre 2010 ajungem cu fertilitatea pe la jumătatea ţărilor europene”, explică Bogdan Voicu, potrivit Mediafax.

Româncele dau naştere primului copil la 26 de ani

Sub influenţa acestor factori, femeile din România au ajuns să dea naştere copiilor la vârste mai înaintate decât o făceau în urmă cu 10 sau 20 de ani. Potrivit datelor INS, în 2015, vârsta medie la care româncele au dat naştere primului copil este de 26,8 ani. Prin comparaţie, în 2000, acest indice atingea doar 23,7 ani. Diferenţa de 3 ani, într-un timp relativ scurt se traduce şi printr-o scădere a fertilităţii. Aici se observă influenţele legate de procesul educaţional în care sunt implicate noile generaţii şi felul în care terminarea studiilor influenţează începerea vieţii de familie.

Scăderea natalităţii este considerată un fenomen cu efecte negative pe termen lung. Se admite că numărul tot mai mic de copii care vin pe lume anual se va traduce, în viitor, printr-o scădere a productivităţii muncii şi o îmbătrânire a populaţiei. Totuşi, sociologii susţin că această îngrijorare este, în mare parte, nefondată şi nu trebui să stârnească neliniştea.

Citeşte şi: Relaţia părinţi-copii: Spui sau nu copilului tău „Îmi pare rău, am greşit faţă de tine”