România trece la euro! Anunţul momentului de la BNR: când va fi adoptată moneda unică europeană şi ce condiţii trebuie îndeplinite

Banca Națională a României (BNR) subliniază că trecerea la euro nu este posibilă fără reducerea deficitului bugetar la aproximativ 3% din PIB, menținerea unei inflații scăzute și stabile, precum și asigurarea unei datorii publice sustenabile. Problemele economice actuale nu sunt cauzate de lipsa monedei euro, ci de politicile fiscale și bugetare din ultimii ani, scrie Capital.

„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (n.red. 3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, se arată în raportul BNR.

Citeşte şi: SONDAJ Pe cine preferă românii ca premier. Ce rol ar trebui să aibă Nicușor Dan în conflictul Sorin Grindeanu vs Ilie Bolojan

De ce Bulgaria a trecut deja la moneda euro

BNR explică faptul că Bulgaria a avansat mai rapid spre zona euro datorită unui regim de consiliu monetar implementat în urmă cu aproximativ 30 de ani, care a contribuit la stabilitatea economică. În plus, aderarea acestei țări are și o miză geopolitică importantă în contextul actual.

Alte articole

România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și stabiliza moneda în martie 2026 (Bloomberg)

Trecerea la moneda Euro, următorul plan de țară pentru România. Țara noastră încă se confruntă cu vulnerabilități structurale: „Corupția încă există, interferențele străine au dus la anularea alegerilor prezidențiale”

„Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile”, a subliniat BNR.

În schimb, România trebuie să recupereze întârzieri semnificative. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenția că nu doar marile orașe, ci întreaga economie trebuie să atingă criteriile necesare. Acesta a precizat că, după finalizarea procesului de aderare la OCDE, adoptarea euro va deveni următorul obiectiv major.

Citeşte şi: De ce a refuzat Alexandru Rafila plata de 170 de milioane de euro pentru vaccinurile Pfizer. „Din trei motive”

Deficitul bugetar, principala problemă

Raportul evidențiază dezechilibrele majore din finanțele publice. În 2024, deficitul bugetar a fost printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ajungând la peste 8% din PIB. În 2025, fără măsuri de corecție, acesta ar fi depășit 10%.

Totuși, prin înghețarea salariilor și pensiilor și prin ajustări bugetare, deficitul a fost redus la aproximativ 7,65% din PIB, sub nivelul estimat inițial. Această evoluție a fost susținută de modificări în finanțarea proiectelor prin PNRR, reducerea unor cheltuieli și creșterea veniturilor bugetare.

„Este de amintit că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7 la sută din PIB și ESA de 9,3 la sută din PIB (un deficit cvasi-egal cu cel din anul pandemiei, 2020). Aceste deficite au fost de departe cele mai înalte din UE.

În 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10 la sută din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65 la sută din PIB față de 8,4 la sută din PIB (în varianta cash).

Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiile mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare”, subliniază BNR.