România, în pericol! Ce se întâmplă în țara noastră: „Problema este deosebit de complexă”

România trece printr-o criză demografică accentuată. Numărul nașterilor a scăzut sub 150.000, comparativ cu peste 314.000 în anul 1990, reprezentând o scădere de peste 50% într-o singură generație. Potrivit sociologului Iulian Stănescu, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei României, țara noastră traversează cea mai mare pierdere de populație pe timp de pace, iar trendul este departe de a se inversa. Cu toate că mulți români se declară mulțumiți de viața de familie, natalitatea rămâne foarte scăzută, iar modelul cultural dominant a devenit cel al familiei cu un singur copil, chiar și în lipsa unor politici de control al populației, precum cele aplicate în trecut de China sau Iran.

Citește și: Gheorghe Mărmureanu anunţă anul în care România ar putea fi zguduită de un cutremur de 7,8 grade. Pe ce se bazează prognoza celebrului seismolog

Sociologul Iulian Stănescu, despre criza demografică din România

În cadrul podcastului Avangarda, Iulian Stănescu a fost întrebat pe ce paradoxuri mai trăiește societatea românească

„Păi, societatea românească, o societate traumatizată de tranziție, are o grămadă de asemenea paradoxuri. Unul dintre ele, care cred că iese cel mai clar în evidență, este că românii valorizează puternic familia. Însă de-i întrebi pentru ce sunteți voi cel mai mult mulțumiți? „Familia.” Cei mai mulți dintre ei sunt mulțumiți de felul în care se desfășoară viața de familie. Românii valorizează familia, dar nu mai fac copii. Numai că nu mai fac copii, dar noi traversăm acum la o perioadă în care practic avem cea mai mare pierdere de populație pe timp de pace și practic asistăm la și aici sunt cuvinte mari, dar până la urmă, dacă ne uităm pe date, chiar așa arată. Este vorba de dispariția lentă a noastră, ca popor. Am pierdut cam aproape 20% din populație raportat la 1990, ceea ce este mult într-o singură generație, și viitorul nu se arată deloc luminos. Anul trecut, în 2024, pentru prima dată numărul nașterilor din România a coborât sub 150.000. În 1990 aveam cam vreo 314.000, deci în 30 de ani numărul de nașteri se înjumătățește. Prin ’90-’92, populația până la 18 ani era 30%, populația vârstnică era cam undeva sub 20%. Acum populația tânără până la 18 ani și respectiv cea vârstnică sunt egale ca proporție la 20% și tendința este să reducă populația de vârstă tânără și să crească populația vârstnică, bineînțeles, să crească în termeni de pondere.

Alte articole

O fabrică din România, abandonată de un gigant elvețian, își reia producția

Tazz dispare din România! Noul serviciu de livrări care va fi disponibil din luna mai

Deci este o chestiune foarte serioasă această depopulare a României. De-abia acum începem să o resimțim în ceea ce înseamnă și presiunile care derivă din necesitățile unei populații vârstnice în creștere și pe de altă parte, ceea ce spun mulți din sectorul firmelor, nu mai sunt oameni, nu mai găsim oameni. Și la această problemă, din păcate, noi am trecut prin serii succesive de alegeri prezidențiale. Când vine cineva cu un nou proiect de țară, când chipurile asistăm la o dezbatere a marilor probleme ale societății românești, ne uităm înapoi în programele prezidențiale, nu știu, prin 2014, este un capitol despre, mă rog, intitulat cam nefericit, „Demografie,” deși problema nu este cu știința care studiază fenomenul, ci problema este cu fenomenul. Deci noi avem o problemă cu populația”, a spus acesta pentru sursa menționată anterior.

Potrivit sociologului, nu doar România se confruntă cu această problemă, ci și alte state. Stănescu susține că în următorii 10-20 de ani, majoritatea țărilor s-a putea confrunta cu această problemă.

„Deci lucrurile sunt mult mai complicate și țin doar să precizez că nu e o problemă doar a României, este o problemă care se confruntă din ce în ce mai multe state, nu doar din Occident. E posibil că în următorii 10-20 de ani, chiar majoritatea statelor lumii să se confrunte cu așa ceva. Problema este deosebit de complexă, ea ține de urbanizare, ea ține de faptul că femeile au acces pe piața forței de muncă, sunt nevoite să meargă pe piața forței de muncă și din ce în ce mai multe dintre femeile tinere urmează o carieră universitară, ori toate acestea împing momentul la care se gândește să aibă prima naștere mult mai târziu în ceea ce se cheamă viața lor fertilă. Deci viața lor fertilă în care pot să aibă respectivele nașteri este mult mai redusă ca număr de ani, decât era o generație în urmă, nu mai vorbesc de acum două generații”, a mai adăugat acesta.

Citește și: Emily Burghelea, însărcinată cu cel de-al treilea copil, dezvăluie ce pofte are. Soțul ei este cel care are de suferit: „Îl mai trimit și noaptea”