România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, dar românii vor mai fi controlați la vămile terestre încă 6 luni după aderare

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, dar românii vor mai fi controlați la vămile terestre încă 6 luni după aderare.

România şi Bulgaria au intrat în aprilie în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar Austria s-a opus prin veto admiterii depline a celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie, acuzându-le că nu combat suficient migraţia ilegală.

Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România şi Bulgaria au fost admise în spaţiul Schengen cu graniţele aeriene şi maritime, a fost însoţită atunci de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La reuniunea Consiliului JAI din 10 octombrie 2024 a fost făcută o evaluare privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria. Toate părţile au confirmat progresele în ce priveşte implementarea declaraţiei comune convenite în decembrie 2023 şi au recunoscut o scădere a deplasărilor ilegale, precum şi a numărului cererilor de azil ca urmare a aplicării măsurilor stabilite în comun, semnalează preşedinţia ungară a Consiliului UE.

Alte articole

Comisia Europeană propune formarea unui „Schengen militar” în vederea unui potenţial conflict cu Rusia

Mesajul lui Nicuşor Dan după prima evaluare a României de la intrarea în Schengen: „România şi-a dovedit deja contribuţia semnificativă la consolidarea securităţii Uniunii Europene”

Asistenţa agenţiei europene FRONTEX la frontierele externe ale Bulgariei şi României a fost extinsă în mod constant, sprijinul financiar european a fost sporit şi s-a progresat astfel în realizarea de investiţii pentru consolidarea tehnică a graniţelor (nave de patrulare, vehicule de patrulare de teren, drone, detectoare de mişcare, camere cu termoviziune, etc), a fost lansată iniţiativa de cooperare regională Schengen pentru a îmbunătăţi schimburile de informaţii şi cooperarea transfrontalieră, consilieri pentru verificarea documentelor au fost detaşaţi pe aeroportul din Bucureşti şi Sofia, iar cooperarea vizând aplicarea regulamentului european Dublin a fost îmbunătăţită semnificativ, se arată în documentul publicat de preşedinţia ungară a Consiliului UE.

Prin urmare, comparând primele trei trimestre din 2023 şi 2024, intrările ilegale în Bulgaria au scăzut cu 47 %, în România cu 53 % şi în Austria cu 67 %. În aceeaşi perioadă, cererile de azil înaintate de migranţi în Bulgaria au scăzut cu 40 %, în România cu 75 % şi în Austria cu 57,3 %.

În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea completă a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Cele trei ţări au convenit astfel să continue eforturile comune de combatere a migraţiei ilegale către Europa în general şi către aceste ţări în special, să continue aceste eforturi în conformitate cu declaraţia comună semnată de Austria, România şi Bulgaria pe 29 decembrie 2023, să întreprindă toate măsurile pentru a preveni deplasările secundare ale migranţilor prin aceste ţări şi să efectueze constant returnările şi transferurile conform acordurilor relevante.

Totuşi, pentru a atenua potenţială schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, chiar şi după admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen.

De asemenea, în spiritul solidarităţii, Bulgaria va fi în continuare sprijinită în protejarea frontierei terestre externe a UE cu Turcia, prin desfăşurarea unui contingent multinaţional de poliţie format din 100 de poliţişti de frontieră, respectiv 40 din România, 25 din Bulgaria, 20 din Ungaria şi 15 din Austria.

Prin încheierea şi implementarea acestei declaraţii, părţile au convenit să iniţieze demersurile necesare pentru adoptarea deciziei formale a Consiliului UE privind stabilirea până la sfârşitul acestui an a datei eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România.

Miniştrii de interne ai statelor UE vor vota la Consiliul JAI din 12 decembrie propunerea preşedinţiei ungare a Consiliului UE de a permite României şi Bulgariei să adere cu frontierele terestre la spaţiul Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban, vineri, într-o conferinţă de presă la Budapesta, după convorbirile avute cu omologul său român Marcel Ciolacu.

Ungaria a găzduit vineri convorbiri între miniştrii de interne ai Austriei, Bulgariei, Ungariei şi României pe tema extinderii spaţiului Schengen cu includerea deplină a României şi Bulgariei. În plus, în aceeaşi zi, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a efectuat o vizită de lucru la Budapesta.