România riscă să ajungă la „junk” în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol din cauza ratingului de țară

România trebuie să aibă un guvern cu puteri depline, iar acesta să facă reformă şi consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar al țării și stabilizare a datoriei publice, pentru a nu ajunge la „junk”.

Analistul economic Sorin Dinu a explicat pentru Newsweek că menținerea ratingului în categoria investment grade depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a demonstra că măsurile de consolidare fiscală nu sunt doar temporare, ci fac parte dintr-un plan coerent pentru anii următori. Pe scurt, pentru a evita intrarea în categoria „junk”, România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de reforme care să conducă la reducerea deficitului bugetar și la stabilizarea datoriei publice.

Potrivit analistului, fragmentarea politică din Parlament îngreunează adoptarea unor măsuri fiscale durabile pentru perioada 2027-2029. Înghețarea temporară a unor cheltuieli și veniturile conjuncturale obținute în ultimul an nu sunt suficiente pentru a oferi agențiilor de rating garanția unei ajustări fiscale de durată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În același timp, problemele din zona achizițiilor publice, lipsa de predictibilitate legislativă și riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR, în cazul în care reformele rămân blocate, exercită presiuni suplimentare asupra piețelor financiare și cursului de schimb.

Alte articole

Pensii pe model american în România. Cum vor funcționa Conturile de Economii și Investiții

Peste 2,2 milioane de pensii ar fi fost recalculate greșit. Casele de Pensii au trimis indemnizația până și către persoane decedate. Raport devastator al Curții de Conturi

Citeşte şi: 5.000 de euro pe an celor care se mută într-o ţară adorată de români. Familiile cu copii primesc bani în plus

Evaluarea S&P din octombrie, un test important pentru România

Următoarea evaluare a S&P Global Ratings este privită drept un moment important pentru stabilitatea financiară a României. O eventuală decizie negativă ar depinde de modul în care Executivul reușește să prezinte un plan fiscal credibil pentru următorii ani.

„La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings urmează să publice următoarea evaluare programată a ratingului suveran al României. Raportul S&P din 15 mai 2026 a menținut ratingul pe termen lung și scurt la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.

România a realizat o consolidare fiscală importantă în 2025 și în prima parte a anului 2026, însă economia încetinește, inflația rămâne ridicată, datoria publică e pe o traiectorie ascendentă, iar reformele esențiale pentru perioada de după 2026 sunt incomplet definite, întârziate sau contestate politic.

Tema centrală a evaluării va fi deci: poate România transforma măsurile temporare de austeritate și veniturile fiscale suplimentare din 2025–2026 într-o consolidare fiscală structurală, susținută de reforme, pentru perioada 2027–2029?Răspunsul va determina dacă ratingul rămâne la limita inferioară a categoriei investment grade sau intră în zona speculativă, cunoscută în limbajul pieței drept junk”, a declarat Sorin Dinu.

Datoria publică și lipsa unei strategii clare, printre principalele vulnerabilități

O altă problemă importantă este reprezentată de lipsa unei imagini clare asupra sustenabilității finanțelor publice după 2026. În opinia analistului, tensiunile politice și întârzierea unor reforme pot împinge datoria guvernamentală spre niveluri tot mai ridicate. Sorin Dinu invocă și evaluarea realizată de Moody’s în martie 2026.

„În evaluarea periodică din 6 martie 2026, Moody’s menționa că ratingul Baa3 reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu și nivelurile comparativ ridicate de avere. Aceste avantaje sunt însă contrabalansate de perspectiva deteriorării datoriei guvernamentale, de deficitul fiscal ridicat, de slăbiciunile instituționale și de riscul geopolitic asociat proximității războiului din Ucraina.

Mesajul decisiv din raportul Moody’s din martie era: există o claritate limitată privind strategia de reducere a deficitului, după 2026. Agenția indica riscul de oboseală a reformelor, rotația premierului în 2027 și alegerile parlamentare din 2028, ca factori ce pot împiedica stabilizarea datoriei.

În scenariul de bază din Debt Sustainability Monitor, fără schimbări suplimentare de politică fiscală, datoria publică a României este proiectată să crească de la aproximativ 59,1% din PIB, în 2025, la 89,8% din PIB, în 2036. Acest rezultat arată că traiectoria actuală nu e compatibilă cu stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a precizat analistul economic.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, așteptat să se implice la Inter Sibiu. Teodor Birț: „Este omul care cred că a făcut cel mai mult pentru oraș”

Deficitele gemene și expunerea băncilor la titlurile de stat

Presiunea asupra ratingului nu vine doar din deficitul bugetar. Potrivit analistului economic, relația dintre finanțele publice, sistemul bancar și deficitul de cont curent poate amplifica riscurile existente. Potrivit Comisiei, vulnerabilitățile legate de deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, dar rămân foarte semnificative. Relația dintre sectorul bancar și stat rămâne importantă, deoarece deținerile de obligațiuni guvernamentale ale băncilor, raportate la totalul activelor, sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană și au crescut în 2025.

Legătura dintre riscul fiscal și cel financiar devine relevantă în cazul unei deteriorări a finanțelor publice. Băncile românești au o expunere importantă pe titlurile de stat, iar o eventuală tensionare a sistemului financiar poate genera, la rândul său, presiuni suplimentare asupra statului.

În acest context, Sorin Dinu consideră că pierderea statutului investment grade ar putea avea efecte asupra finanțării României și asupra accesului anumitor investitori instituționali: „Riscul de retrogradare a ratingului României în zona „junk” nu e un scenariu marginal, ci o posibilitate reală, dacă evaluarea din octombrie confirmă temerile agențiilor privind sustenabilitatea ajustării. În prezent, România e la limita inferioară a categoriei investment grade la S&P (BBB-), Fitch (BBB-) și Moody’s (Baa3)”.

Citeşte şi: Ciprian Paraschiv, fost oficial FRF, actual deputat AUR şi preşedinte al Comisiei pentru tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, prezent la protestele din Piața Victoriei VIDEO

România încă poate evita scenariul „junk”

O eventuală retrogradare nu este inevitabilă, însă riscul ar putea crește dacă agențiile de rating consideră că reducerea deficitului din 2026 are un caracter temporar. Într-un asemenea scenariu, consolidarea fiscală ar putea fi considerată insuficient de credibilă pentru stabilizarea datoriei și diminuarea vulnerabilităților externe.

„În spatele acestei chestiuni de credibilitate se află pensiile şi salariile românilor. Dacă România este downgradată la ratingul „junk” – speculativ – nu va mai putea să se imprumute pe pieţele externă şi internă, ca să-şi rostogolească datoria publică. Dacă nu va mai putea să facă asta, banii lipsă de la bugetul pensiilor nu vor mai putea fi asiguraţi şi pensionarii nu-şi vor mai primi pensiile regulat. Salariile bugetare de asemenea vor fi plătite „din 2 în 3″. Ar fi un scenariu cumplit. În primul rând, pentru că vor fi oameni ce vor muri de foame!”, a precizat Sorin Dinu.