Ce înseamnă pentru România retrogradarea la categoria „junk”. Pensiile ar putea rămâne înghețate, iar salariile bugetarilor ar putea fi reduse

România a evitat retrogradarea la „junk” după ce agenția Fitch a menținut calificativul țării la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă cu perspectivă negativă. De asemenea, Moody’s a avertizat că instabilitatea politică poate afecta procesul de consolidare fiscală.

Ce înseamnă, de fapt, retrogradarea la „junk”

Trecerea în categoria „junk” nu înseamnă automat că statul nu își mai poate plăti pensiile sau salariile. Principala consecință ar fi creșterea costurilor de împrumut pentru România și dificultăți mai mari în atragerea finanțării necesare acoperirii deficitului bugetar. În aceste condiții, Guvernul ar putea fi obligat să adopte noi măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor.

„Dacă România se duce în junk, statul va fi nevoit să își regândească finanțele publice și nu este exclus ca printre victime să se afle și pensionarii care, pentru al treilea an la rând, să se trezească cu pensiile înghețate”, a declarat Adrian Negrescu pentru Newsweek.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: CNA elimină reclamele la suplimente cu vedete și medici. Campaniile în care apar Daniel Buzdugan, Codin Maticiuc și Teo, vizate!

Alte articole

Și-a ținut mama moartă în congelator ani de zile ca să-i încaseze pensia. Gestul unui bărbat a șocat o lume întreagă

Când se plătesc pensiile în august 2026. Datele la care ajung banii prin Poșta Română și pe card

În prezent, Legea nr. 141/2025 stabilește că valoarea punctului de referință rămâne la 81 de lei pe parcursul anului 2026, iar mecanismul anual de indexare este programat să fie reluat în ianuarie 2027. O nouă amânare ar necesita însă modificarea legislației.

Economistul avertizează că efectele unei eventuale retrogradări nu s-ar opri la pensii: „Nu este exclus, totodată, ca salariile din sectorul bugetar să fie reduse, având în vedere că problemele de finanțare ale statului s-ar accentua semnificativ și am avea nevoie, probabil, și de un acord de finanțare cu FMI”.

O retrogradare ar însemna însă împrumuturi mai scumpe pentru statul român, ceea ce ar obliga Guvernul să reducă anumite cheltuieli, să înghețe unele venituri, să majoreze taxele sau să combine toate aceste măsuri. În opinia lui Adrian Negrescu, într-un scenariu extrem, inclusiv TVA-ul ar putea fi majorat din nou la 24% pentru creșterea veniturilor la buget.

Citeşte şi: Carmen Șerban, momente şocante pe o stradă din București. A intrat cu mașina într-o groapă: „Nu știu cum am ieșit” VIDEO

Cu toate acestea, economistul consideră că o asemenea evoluție este puțin probabilă.

„Vorbim, bineînțeles, de un scenariu extrem care are mici șanse să devină realitate. Sunt aproape sigur că Moody’s și S&P ne vom menține ratingul pentru a nu accentua și mai mult problemele financiare cu care se confruntă România”, a mai spus Adrian Negrescu.

La începutul lunii august, agenția Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, însă a păstrat perspectiva negativă, invocând riscurile generate de instabilitatea politică și dificultățile privind reducerea deficitului bugetar. Și Moody’s menține România la calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă, avertizând că prelungirea incertitudinii politice poate afecta consolidarea fiscală și implementarea reformelor.