ROMÂNIA MISTICĂ. Blestemele şi exorcizările de la Mănăstirea Frăsinei

Deşi am intrat de ceva vreme în mileniul al III-lea, blestemele, vrăjile şi posedarea de către diavol fac încă parte din credinţa populară. Oameni care se plimbă ani de zile pe la medici din cauza unor afecţiuni inexplicabile şi pentru care niciun tratament nu funcţionează apelează, în ultimă instanţă, la slujbe de dezlegare sau exorcizare.

În multe locuri din lume există vraci sau vrăjitoare care susţin că te pot scăpa de probleme în feluri pe care doar ei le ştiu şi chiar biserici în care se practică slujbe de dezlegare şi exorcizare. România nu face nici ea excepţie, cu toate că Biserica Ortodoxă Română nu este de acord şi nu recunoaşte astfel de practici. Iar unul dintre cele mai cunoscute lăcaşuri în care se ştie că unii călugări fac slujbe de exorcizare şi dezlegare este Mănăstirea Frăsinei, din judeţul Vâlcea. Faima mănăstirii aflate la doar 17 kilometri de Râmnicu Vâlcea a depăşit chiar graniţele ţării şi o mulţime de oameni vin aici, de bună voie sau aduşi de rude şi prieteni, pentru a scăpa de demonii care le-au transformat viaţa într-un chin.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Mănăstirea Chiajna, străjerul bizar al Bucureştiului GALERIE FOTO

Mănăstirea de peste deal de Băile Olăneşti este singura din România în care viaţa monahală se desfăşoară la fel ca pe Muntele Athos. Accesul femeilor la mănăstire şi în Sfânta Biserică Mare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este interzis, ele având acces doar la Biserica de Jos, aflată cu 2 kilometri mai jos de mănăsitre. Se spune că regula care interzice accesul femeilor nu este doar una scrisă, ci vine de la un blestem aruncat în urmă cu sute de ani de un călugăr.

Blestemul femeilor de la Frăsinei

Legenda spune că Mănăstirea Frăsinei, ctitorită în anul 1710, a fost ridicată de un călugăr tânăr şi frumos, care era mereu asaltat de femei. Fugind de ispită, acesta s-a retras în munţi, unde Dumnezeu i-a poruncit în vis să ridice o mânăstire. Călugărul a ezitat, de teamă că femeile vor veni din nou după el, iar atunci Dumnezeu i-a promis că în mănăstire nu a călca vreodată vreo urmaşă a Evei.

O altă variantă este că, după formarea obştei monahale, Sfântul Ierarh Calinic a vizitat mănăstirea şi chiar a fost impresionat de organizarea de acolo. Ulterior, însă, el a revenit neanunţat şi a găsit acolo o adevărată orgie cu mâncare, alcool şi femei, moment în care a aruncat asupra locului un blestem prin care orice femeie care îndrăzneşte să urce până acolo se va îmbolnăvi sau va sfârşi în chinuri groaznice.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Balta Vrăjitoarelor, din pădurea Boldu-Creţeasca, o poartă către altă lume

De atunci, mai jos cu 2 kilometri de mănăstire a fost ridicată o biserică pentru femei. A luat numele de Biserica de Jos şi o mulţime de poveşti de prin partea locului spun că orice femeie care a încercat să meargă mai departe de ea spre mănăstire a sfârşit rău.

Oamenii de prin partea locului spun mai multe poveşti menite să confirme blestemul şi, chiar dacă scepticii pun totul pe seama coincidenţelor, nimeni nu poate băga însă mâna în foc că întâmplările ar fi pur hazard.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Descoperă blestemul mireselor moarte

Una dintre poveşti vorbeşte despre o tânără frumoasă şi bogată, care pe la începutul anului 1918 a urcat până la mănăstire în haine de bărbat. Fata ajunsese acolo călare şi, după ce nu i s-a întâmplat nimic odată intrată în lăcaşul de cult, a încălecat şi a plecat spre casă. Nu a mai ajuns, însă, niciodată, deoarece a fost aruncată din şa şi a căzut într-o prăpastie, unde şi-a rupt gâtul.

O altă femeie, venită la mănăstire cu soţul şi copiii, a murit imediat după plecare, când maşina lor s-a răsturnat într-o curbă. Femeia a fost singura victimă, în timp ce bărbaţii nu au avut decât mici zgârieturi, iar maşina a fost doar uşor avariată.

Femei care au sfidat legenda blestemului şi au ajuns în mănăstire deghizate în bărbaţi au fost multe de-a lungul timpului. Unele au murit rapid, altele s-au îmbolnăvit grav şi şi-au găsit sfârşitul după luni de suferinţă, dar au fost şi destule care au scăpat până la urmă cu viaţă, după rugăciuni de dezlegare şi căinţă.

Exorcizări de taină, la ceas de noapte

În fiecare vineri, la Biserica de Jos se fac exorcizări, iar martorii spun că nu au văzut în viaţa lor aşa ceva. De la oameni care vin singuri pentru a scăpa de boli şi probleme care nu pot fi decât lucrări ale diavolului, până la persoane aduse de rude sau prieteni care nu mai ştiu cum să-i ajute să scape de demonii care îi torturează. Unii au farmece sau blesteme aruncate asupra lor, alţii sunt bolnavi şi niciun medic nu le-a găsit leacul, iar alţii sunt de-a dreptul posedaţi.

Zeci, sute de oameni asistă lunar, în fiecare zi de vineri, la Taina Sfântului Maslu şi Slujbele Sfântului Vasile. Moliftele Sfântului vasile, cunoscute şi ca „blestemele Marelui Vasilie pentru cei ce pătimesc de la diavoli şi pentru toată neputinţa”, se citesc numai de către preoţi, în ziua Sfântului Vasile, la slujbele de obşte rânduite sau la orice altă neputinţă gravă.

Nu toţi călugării de la Frăsinei pot ţine slujbe de exorcizare. Se spune că doar câţiva dintre cei mai bătrâni o fac şi că totul se desfăşoară în cea mai mare taină. Chiar şi aşa, locul este arhicunoscut drept unul în care cei care vor să scape de duhurile rele îşi pot găsi alinarea. Nimeni nu spune lucrurilor pe nume, deşi toată lumea ştie ce se întâmplă acolo.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Ielele, făpturi răpitoare sau genii malefice

De altfel, gura lumii spune mai multe legende ale unora care au scăpat de lucrurile necurate din viaţa lor la Frăsinei.

Bolnavi de cancer în stadii finale s-au vindecat după ce au stat aici în rugăciune şi au asistat la slujbe, iar mame venite să se roage pentru copiii lor care au apucat-o pe căi greşite i-au văzut punându-şi ordine în viaţă după ce nu credeau că îi vor vedea vreodată scăpaţi de farmece.

Cei care au mers acolo au văzut nu o dată slujbe de exorcizare, în care oamenii posedaţi se zvârcolesc şi vorbesc cu voci demonice, ferindu-se de tămâie, cruce, anafură şi apă sfinţită. Probabil tocmai de aceea, din cauza ororilor pe care le este dat să le vadă, dincolo de viaţa foarte strictă, nu toţi călugării care ajung aici reuşesc să şi reziste.

Tanacu şi Cernica, refugii în faţa demonilor

Alte două lăcaşuri celebre din România unde se spune că se fac exorcizări şi dezlegări sunt Mănăstirea Cernica şi Mănăstirea Tanacu. Cea din urmă a ajuns în atenţa publicului larg în urma unui episod nefericit, în care o tânără măicuţă a fost răstignită pe cruce şi lăsată să moară de foame şi de sete, ca parte a procesului de izgonire a diavolului. Ca urmare a acestei exorcizări eşuate, preotul Corogeanu, care a dispus efectuarea ritualului, şi patru măicuţe care au participat au fost condamnaţi la închisoare pentru lipsire de libertate.

Mai citeşte despre ROMÂNIA MISTICĂ:

Povestea uriaşilor, între mit popular şi secret de stat

Enigmele Bucegilor: de la „Gura de Rai”, la tunelurile secrete

Pădurea Baciu, Triunghiul Bermudelor din România FOTO&VIDEO

Tainele Bărăganului: blestemul comorilor şi pădurea Călugăreasca FOTO