În inima ţării, la 45 de kilometri de Braşov, spre Făgăraş, se află Mănăstirea Săpată în Piatră, un lăcaş de cult străvechi, aflat sub dealul Pleşu. Locul mai poartă şi numele de Templul Ursitelor sau Templul de la Şinca Veche, deoarece nu s-a putut stabili cu exactitate dacă este un lăcaş ce cult creştin sau păgân, date fiind inscripţiile din interior şi faptul că are două altare, lucru nemaiîntâlnit în bisericile creştine. Una dintre teoriile legate de acest loc mistic este, însă, că acolo ar fi existat două biserici şi că zidul care le despărţea s-a prăbuşit, făcând ca acum locul să pară că are două altare.
Mănăstirea Săpată în Piatră este văzută de mulţi ca un loc în care comuniunea cu Dumnezeu este mai profundă ca oriunde altundeva, şi în care se petrec minuni divine. Unii spun că este situată într-un nod energetic care favorizează apariţia de fenomene paranormale, iar alţii chiar cred că apariţia lui se datorează unei civilizaţii nepământene, care l-a transformat într-un cartier general ascuns de privirile oamenilor.
Vechimea Templului Ursitelor nu poate fi stabilită exact, cea mai des întâlnită teorie fiind aceea că lăcaşul datează de acum 7.000 de ani.
CITEŞTE ŞI: Lacul Morii şi blestemul cimitirului din adâncuri
La biserica de sub dealul Pleşu nu se ajunge tocmai uşor, urcuşul de la Şinca Veche făcându-se pe o potecă pe care uneori vegetaţia o ascunde de curioşi. În plus, intrarea în Mănăstirea Săpată în Piatră este ascunsă privirilor de un pâlc de pădure care parcă se îndeseşte special în acea zonă.
Şi nu e de mirare că natura parcă încearcă să ascundă acest loc, deoarece de-a lungul anilor nu puţini au fost cei care au "mutilat" acest lăcaş de cult în căutare de comori ascunse despre care auziseră că s-ar găsi în pereţi sau pur şi simplu au scrijelit în piatră mesaje care să rămână mărturii ale trecerii lor prin zonă, alături de deşeurile pe care uitau să le ia cu ei la plecare.
Ca orice biserică, şi cea ascunsă sub deal are o turlă, numai că aceasta nu este vizibilă din afară, ci doar din interior, fiind practic un soi de horn care se înalţă prin deal şi prin care se poate vedea cerul. Pe acolo, în timpul zilei lumina de afară se pogoară peste altar, unul cu sculpturi ciudate şi foarte diferite de cele din bisericile pe care le cunoaştem cu toţii.
Grota de la Şinca Veche are cinci încăperi joase, în care unii abia dacă pot sta în picioare iar ferestrele sunt foarte înguste. Pe peretele altarului este inscripţionat un portret despre care se spune că îl reprezintă pe Iisus Hristos, dar şi două simboluri ezoterice, Steaua lui David, în centrul căreia apare cercul Yin-Yang.
CITEŞTE ŞI: Tainele Bărăganului: blestemul comorilor şi pădurea Călugăreasca FOTO
Locul unde se împlinesc dorinţele curate şi unde îţi poţi afla ursita
Oamenii de prin partea locului sunt convinşi că mănăstirea are o putere miraculoasă de a împlini dorinţele celor care vin aici să se roage. Ritualul este ca rugăciunile pentru îndeplinirea dorinţelor să se facă exact în faţa altarului peste care se aşterne raza de lumină ce cade prin turla fără acoperiş.
Nu o dată oamenii din zonă au adus în templu icoane, haine, apă şi mancare, pe care le lăsau acolo peste noapte, deoarece credeau că se încarcă cu o energie deosebită. A doua zi, acestea erau recuperate şi folosite în mod normal, cu credinţa că îi vor proteja pe cei care vor beneficia de puterile lor.
Ritualurile pentru îndeplinirea dorinţelor se fac în trei zile ale anului: de Sfântul Gheorghe, de Lăsata Secului de Paşte şi de Schimbarea la Faţă.
În aceleaşi zile, tinerii îşi pot afla aici ursita. Tradiţia durează din cele mai vechi timpuri, iar cei care vor să-şi afle ursita aruncă de pe deal o roată pe care leagă paie cărora le dau foc şi se spune că până la sfârşitul anului ei se vor căsători.
Apariţii şi întâmplări bizare
Mulţi oameni au semnalat de-a lungul timpului faptul că la Şinca Veche se produc tot felul de întâmplări ciudate. Unii vorbesc despre minuni precum coruri îngereşti care se aud din cer sau vindecări miraculoase, precum cea a unui copil mut care a vorbit acolo pentru prima oară. De asemenea, se spune că mai multe persoane au avut aici viziuni - se spune că uneori în grotă apare o siluetă albă de fată - sau vise premonitorii.
CITEŞTE ŞI: Povestea uriaşilor, între mit popular şi secret de stat
Alţii spun că locul este încărcat cu o energie ieşită din comun, care favorizează fenomene paranormale. Nu puţini au fost cei care, făcând fotografii în interiorul templului au avut surpriza să descopere în imagini mai multe sfere luminoase (simple particule de praf, spun scepticii), de diferite dimensiuni, pe care nu le remarcaseră în momentul în care au apăsat pe butonul declanşator. Nu doar aparatele de fotografiat sunt afectate în zonă, ci şi camerele de filmat. Unora li s-a întâmplat ca aparatul să nu poată fi controlat şi să pornească şi să se oprească de parcă ar avea o voinţă proprie, alţii au descoperit în imaginile filmate lucruri pe care în interiorul peşterii nu le văzuseră sau chiar siluete bizare. Au fost destui şi cei care, deşi au filmat în grotă, au constatat cu surprindere că imaginile dispăruseră în mod suspect.
De asemenea, prin sat umblă vorba că mai multe persoane au găsit în interiorul mănăstirii cristale de cuarţ a căror apariţie nimeni nu şi-o poate explica. Unii spun că ar fi cristale care stabilesc o cale de comunicare cu lumea de dincolo sau chiar cu fiinţe din alte dimensiuni.
Templul din piatră, construcţie a extratereştrilor?
Toate fenomenele bizare raportate în zonă, plus faptul că în zonă, deşi este o vegetaţie bogată, nu s-a putut cultiva niciodată nimic, deşi au fost destui cei care au încercat, i-a făcut pe unii să adopte teoria potrivit căreia Templul de la Şinca Veche ar putea fi o creaţie a unor fiinţe mult mai avansate decât oamenii.
CITEŞTE ŞI: Ielele, făpturi răpitoare sau genii malefice
Această ipoteză a fost lansată de o serie de clarvăzători care au cercetat locul şi au făcut acolo o serie de măsurători. Ei au spus că solul pare iradiat, ca şi cum acolo ar fi aterizat o navă extraterestră - explicaţie posibilă a eşecului celor care au vrut să planteze culturi în zonă. Totodată, faptul că mănăstirea nu a fost făcută nici din lemn, nici din piatră, ci din gresie, este interpretat ca fiind o dovadă a prezenţei unei civilizaţii avansate.
facebook
twitter
