România, pe ultimul loc din UE la cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare

România se află pe ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB. În 2014, statele membre UE au cheltuit în comun 283 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în UE s-au situat la 2,03% în 2014, același cu cel din 2013 dar peste nivelul de 1,76% din PIB înregistrat în 2004. Comparativ cu alte mari economii ale lumii, UE se situează mult în urma Coreei de Sud, care în 2013 a alocat 4,15% din PB pentru cercetare și dezvoltare, Japoniei, 3,47% din PIB în 2013, și SUA, 2,81% din PIB în 2012.

În interiorul statelor membre UE, ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB este mai mare în statele nordice, peste 3% în Finlanda (3,17%), Suedia (3,16%) și Danemarca (3,0%), urmate îndeaproape de Austria (2,99%) și Germania (2,84%).

La polul opus, în nouă state membre ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB este mai mică de 1%, pe ultimul loc fiind România, potrivit Agerpres.

În plus, în 2014 comparativ cu situația din 2004, ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croația, Luxemburg, Finlanda și Suedia, și a rămas stabilă în România la 0,38%, chiar dacă în cazul țării noastre suma absolută s-a dublat de la 235 milioane de euro în 2004 până la 575 milioane de euro în 2014.

Alte articole

Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor în administraţie. Tăieri de 10% a cheltuielilor şi reducerea numărului de posturi ocupate

ABONAMENTELE care îți mănâncă banii fără să-ți dai seama. Cum să oprești cheltuielile „invizibile”, înainte să-ți golească portofelul

De asemenea, în majoritatea statelor membre fondurile pentru cercetare și dezvoltare au fost direcționate în principal spre sectorul de business (64% din totalul sumelor pentru R&D în 2014), cu excepția Estoniei, Greciei, Ciprului, Letoniei și Lituaniei, unde sectorul educației superioare a fost principalul beneficiar al fondurilor pentru cercetare și dezvoltare, și României, unde aproape jumătate (43%) din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au fost efectuate în interiorul sectorului guvernamental.