România pierde anual 10 miliarde de euro din evaziunea fiscală din colectarea TVA. Legislația României, paradisul fiscal al evaziunii petroliere, 1 miliard de euro prejudicii identificate de ANAF în ultimii 4 ani

Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative, iar conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat in fiecare an primul loc la decalajul incasarilor din TVA, la mare distanta fata de restul statelor UE – cele mai mici deficite de TVA înregistrandu-se in Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).

Aceste probleme extrem de grave au fost mentionate si in Opinia Consiliului Fiscal in strategia fiscal-bugetara pentru 2024-2026: “Corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simț, logică. Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale.”

Evaziunea fiscala din domeniul petrolier este foarte usor de oprit prin adaptarea legislatiei nationale la noile conditiile ale pietei interne, in corelatie cu noile conditii de liber trafic al spatiului Shengen, dar si a miilor de tone care tranziteaza Romania zilnic cu destinatia Ucraina (produse care circula in conditii de taxare suspensiva, iar taxele reprezinta 50% din valoare carburantilor, fiind o tentatie de evaziune extrem pentru gruparile infractionale transfrontaliere aflate in stransa legatura cu piata neagra locala, sustinuta de lanturile de distributie imposinil de controlat in timp util de catre autoritati).

Piata petroliera a produselor accizabile din Romania depaseste 70 miliarde RON anual, din care jumatate reprezinta acciza si TVA, zilnic comercializandu-se peste 25.000 tone de produse acizabile, transportate cu peste 1.500 de cisterne auto, intre cele peste 1.000 de societati comerciale care detin atestate de comercializare fara depozitare, care creaza lanturi de distributie artificiale de 4-5 tranzactii succesive care nu pot fi controlate in timp util de catre autoritati. In cazul descoperirii ulterioare a prejudiciilor recuperarea este insignifianta, firmele fantoma si societatile offshore introduce pe lantul de distributie asigurand disparitia rapida a banilor evazionati, care sustin piata neagra si influentele din jurul ei.

Alte articole

Termen limită anunțat de ANAF. Până când pot românii să depună actele

Câți bani poți primi în conturile din România de la rudele din străinătate fără ca ANAF să se sesizeze

Sutele de milioane de EURO evazionati anual pe lanturile de distributie din piata petroliera asigura protectia evazionistilor, pornind de la avocatii care contesta si tergiverseaza modificarile legislative, continuand cu regionalele AVR (Vama) care acorda atestate de destinatar inregistrat si comerciant angro fara depozitare catre orice doritor (chiar daca acesta este o societate nou infiintata pe numele unor cetateni straini – in special italieni si bulgari- care nu detin active si dispar in mod regulat dupa ruleaza cantitati importante de produse petroliere pentru care nu platesc taxele aferente) si terminand cu instantele locale care lungesc procesele penale pana la prescrierea faptelor si fara a se mai recupera prejudiciile imense din dosarele de evaziune.

Legislatia petroliera invechita este exploatata la maxim de catre gruparile infractionale transfrontaliere, Romania este ultimul paradis al evaziunii din domeniul produselor petroliere accizabile din regiune, dupa ce in anii anteriori Bulgaria si Polonia au modificat legislatiile nationale si au restrains lanturile de distributie prin elimiarea angrosistilor fara depozitare (unde se genereaza cea mai mare parte a prejudiciului prin tranzactii repetate- multe fictive) si obligativitatea constituirii de garantii pentru toate tranzactiile cu produse petroliere.

Noul Ministerul al Finanțelor, domnul Barna Tanczos, pare venit cu un suflu nou, reformator si dornic de schimbare, aflandu-se în plin proces de evaluare a unor posibile reorganizări la nivelul instituției, inclusiv în cadrul autorităților subordonate, precum ANAF și Autoritatea Vamală Română (AVR): „Este o posibilitate pe care o analizez, în condițiile în care Vama a fost parte din ANAF până în 2022, iar acum funcționează independent. Voi evalua în perioada următoare beneficiile și justificarea existenței separate a celor două instituții”, a spus Tanczos. Ministrul a subliniat că, în trecut, Vama a fost integrată în ANAF între 2013 și 2022, perioada în care activitatea acesteia a fost desfășurată ca Direcția Generală a Vămilor.”

Bunele intentii ale domnului Ministru Barna Tanczos se pot materializa rapid, existand un set de masuri care trebuie aprobate si implementate urgent, pentru completarea normelor conform modificarilor legislative promovate la finalul anului trecut in OUG publicat in MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea I, Nr. 1222/5.XII.2024, masuri care vor inchide cele mai multe canale de evaziune fiscala din domeniul petrolier.

Din informatiile obtinute din piata petroliera, exista presiuni foarte mari exercitate de grupurile infractionale din domeniu care incearca sa controleze amplitudinea acestor schimbari legislative prin norme de aplicare cat mai permisive, termenul risc fiscal ridicat si garantiile de 120% din valoareea accizelor aferente cantitatile de produse neaccizate introduce pe piata fiind lacatul care poate inchide portitele de evaziune identificate si exploatate de catre infractori.

Importanta acestor schimbari legislative este majora, fiind un prim pas in calea evaziunii fiscal din domeniul petrolier si o parghie rapida in cresterea incasarilor la buget, dar si un sprijin necesar contribuabililor corecti, care erau afectati de distorsionarea pietei de catre angrosistii care vindeau la preturi mult mai mici decat costurile producatorilor si importatorilor, incercand astfel sa lichidizeze rapid produsele evazionate (reamintim ca valoare acizelor si TVA este de 50% din valoarea pretului de pompa!).

Alte articole din presă referitoare la dimensiunea evaziunii fiscale din domeniul petrolier din Roamania:

Evaziune fiscală URIAȘĂ în domeniul petrolier, prejudicii de peste 1 miliard €! „Soluția este actualizarea URGENTĂ a legislației învechite”

La cât se ridică EVAZIUNEA fiscală din domeniul petrolier? ANAF: „Legislația fiscală nu are lacune, dar este necesar să fie actualizată permanent”

La cât se ridică EVAZIUNEA fiscală din domeniul petrolier? ANAF: „Legislația fiscală nu are lacune, dar este necesar să fie actualizată permanent”

Exclusiv Kovesi la bilanț: Mafia și noile ei metode. De la „follow the money” la „ia-le banii!”. Vulnerabilitatea României: Nu mai are nimeni control pe ce se întâmplă – Interviu video 1

România rămâne pe primul loc în UE la pierderile din TVA. Deficitul încasării a ajuns la 9 miliarde de euro

Consiliul Fiscal spune că evaziunea fiscală din România e instituționalizată

Italy: EPPO seizes €24 million in investigation for tax evasion on imported fuels

Massive VAT Evasion Scheme Unveiled: Fuel Sold Below Cost Leads to €300 Million Seizure

PESTE 30 DE PERCHEZIȚII, LA PERSOANE BĂNUITE DE EVAZIUNE FISCALĂ, ÎN DOMENIUL COMERȚULUI CU BENZINĂ ȘI MOTORINĂ

VIDEO Tranzacție contestată de ANAF: un bulgar preia un trader petrolier românesc cu o creștere galopantă, dar rămas fără înlesnire fiscală

Proiect lege blocat in ultimii ani succesiv de avocatii lanturilor de evaziune:

DOCUMENT Nou proiect de interzicere a angrosiștilor de produse petroliere fără depozite. Italieni suspectați de evaziune fiscală și spălare de bani la nivelul UE