ROMÂNIA riscă să devină raiul traficanţilor de persoane

„Dacă România nu-şi va face task force în care să implice segmentele interesate din societate, instituţiile statului şi să adreseze această problemă, dacă te uiţi la noile modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, noi riscăm să devenim raiul traficanţilor. Acum, pentru ei va fi bine, dar pentru oameni va fi rău şi deja e rău, noi avem 40% pol de sărăcie care, din păcate, e exploatat şi nu sprijinit să-şi depăşească condiţia”, a spus Guseth cu prilejul unei conferinţe.

Ea a menţionat că task force-ul presupune un grup de acţiune care să-şi fixeze obiective comune, să reuşească o strategie care să nu rămână pe hârtie, ci să se aplice în fapt. Guseth a spus că proiectul „Îmbunătăţirea investigării şi recuperării produsului infracţiunii de trafic de persoane” se încheie la sfârşitul lunii iunie şi că a fost derulat de Freedom House România, RISSC (Italia) şi Risk Monitor (Bulgaria), potrivit

„Proiectul şi-a propus să contribuie la recuperarea produsului infracţiunii de trafic de persoane şi în acest proiect am făcut o cercetare în România, Bulgaria şi Italia pe tema aceasta şi am făcut un seminar la care au participat procurori, judecători şi ofiţeri de poliţie despre tehnici de investigaţie financiară care să contribuie la recuperarea produsului infracţiunii. Conceptul de bază este că aceste reţele de crimă organizată nu pot fi destructurate, dacă nu reuşeşti să le iei banii. Ele funcţionează pentru a produce profit, un profit uriaş”, a subliniat Guseth.

Ea a menţionat că în cadrul acestui proiect, care se derulează din octombrie 2016, a fost dezvoltată o aplicaţie Open Data.

Alte articole

Percheziții de amploare în toată țara. Peste 200 de persoane sunt căutate pentru a fi duse la audieri

Cât trebuie să stea Dan Mocanu „fugit” pentru a scăpa de închisoare

Guseth a explicat că aplicaţia pune împreună bazele de date ce pot fi consultate pe surse deschise, în ideea urmăririi banilor, ca atare investigatorii vor fi ajutaţi să identifice fluxul de bani, astfel încât să poată recupera ceea ce rezultă din infracţiune, precum şi bunurile cu care se fac infracţiuni.

Silvia Tăbuşcă, coordonator al Centrului European pentru Educaţie şi Cercetare Judiciară, a declarat că România este singurul stat al Uniunii Europene care nu are o strategie naţională pentru combaterea criminalităţii organizate.

„România are reţele transnaţionale de criminalitate organizată foarte dezvoltate, România spală bani din criminalitate organizată (…). Structurile statului nu sunt foarte eficiente în combaterea fenomenului criminalităţii organizate (…). România devine un paradis în acest domeniu”, a spus Tăbuşcă.

Judecătorul Camelia Bogdan a amintit principalele modalităţi de recuperare a produsului infracţiunii în România.

„Când vorbesc de recuperarea produsului infracţiunii, am în vedere atât clasica confiscare, pe care noi o avem în Codul penal, dar şi celelalte modalităţi de recuperare a prejudiciului – fie că este exercitată o acţiune civilă în cadrul procesului penal, fie că vorbim de o confiscare fără condamnare, posibilă, de asemenea, conform Codului de procedură penală. Şi cam acestea ar fi principalele modalităţi de recuperare a produsului infracţiunii pe care noi le avem în România. Avem şi e posibilă confiscare penală, clasică (…) avem prevăzută şi confiscarea extinsă”, a arătat Camelia Bogdan.

Ea e de părere că nu ar mai trebui acceptată explicaţia că infractorul nu are nimic pe numele său.”Când vorbim de indisponibilizarea produsului infracţiunii, nu există această reprezentare din partea procurorilor privind obligativitatea luării unui sechestru. Există această explicaţie pe care nu ar trebui să o mai acceptăm că infractorul nu are nimic pe numele lui şi se opreşte aici investigaţia, nu mai există obligativitatea luării unui sechestru în procesul penal”, a susţinut Camelia Bogdan. În practică, a adăugat ea, sunt puţine situaţii în care se aplică confiscarea de la terţi sau confiscarea extinsă.

„În faza de judecată, o altă barieră care ne împiedică să fim eficienţi derivă din împrejurarea că în Codul nostru penal, confiscarea, deşi e reglementată ca măsură de siguranţă, totuşi legiuitorul consideră că ar trebui să nu se aplice retroactiv”, a afirmat Camelia Bogdan.