România se plânge de criza forţei de muncă, în timp ce 4 MILIOANE de oameni apţi de muncă NU sunt angajaţi

Motivul pentru care în România există o criză a forţei de muncă, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi

Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează „populaţia activă” au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

 În ciuda faptului că managerii şi antreprenorii se plâng din ce în ce mai frecvent de faptul că nu găsesc suficient de mulţi candidaţi pe piaţa muncii şi că vor o legislaţie prin care să poată re­cru­ta mai uşor imi­granţi din state non-UE, datele arată că Ro­mânia are o rezervă de 4 mil. an­gajaţi care ar putea să lucreze, dar care nu sunt prinşi în categoria salariaţilor, informează ZF, citat de Mediafax.

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze,  dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”,  a spus Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult din Timişoara.

Alte articole

Ce salarii au nepalezii în România în 2026. Sumele pe care le câștigă din livrări și construcții

70 de angajați ai unei companii au fost concediați chiar de Revelion, prin apel video: „Un act de aroganță inacceptabil și o încălcare gravă a demintății muncii”

Citeşte şi Proiectul de reglementare a tele-muncii, prin care angajatul va putea lucra de acasă, a fost adoptat de Guvern

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi), potrivit Mediafax.

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.