România suferă în continuare de maladia inflației. Țările din Est se confruntă cu unele dintre cele mai mari creșteri de prețuri

Atât în România, cât și în țările din Est, rata inflației a depășit cote alarmante. La noi, aceasta a ajuns din nou în februarie la 15,5%, după ce în prima lună din 2023 dădea semne de temperare la 15,1%.

Țările din Europa Centrală și de Est  se confruntă cu unele dintre cele mai mari rate ale inflației, ritmul de creștere al prețurilor variază de la peste 15%, în Slovacia și în România, până la 55% în Turcia, țară care se confrunta cu această problemă înainte de a deveni o complicație pentru toată lumea.

La polul opus, rata medie a inflației la nivelul tuturol statelor membre UE este de de 9,9% în februarie 2023, iar în zona euro ajunge la 8,5%. Chiar dacă este o problemă la nivelul întregii Europe, ritmul de creștere al prețurilor diferă foarte mult între Vest și Est.

Citește și: Rata inflației va ajunge la 16%. Gazele, cartofii și uleiul sunt tot mai scumpe. Unde mai poți cumpăra cartofi cu un leu kilogramul

Alte articole

Persoanele cu dizabilități primesc un ajutor de 500 de lei, pentru plata impozitelor. Ce documente trebuie depuse

BNR crește prognoza de inflație pe 2026. Soluțiile lui Isărescu pentru a scăpa de recesiune

Țările bogate, cu salarii mult mai mari decât cele din România, au anunțat creșteri de prețuri de o cifră. Luxemburg, una dintre cele mai bogate țări, unde salariul minim este de aproape 2.400 de euro pe lună, a avut în februarie 2023 o rată de inflație de numai 4,3%. Totodată, în Spania, Grecia, Franța și Belgia prețurile au crescut cu aproximativ 6%.

Când se va micșora rata inflației în România

Inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaţioniste rămân extrem de ridicate la componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice şi produsele alimentare prelucrate.

Citește și: Comisia Europeană a revizuit pozitiv prognoza economică a României. De când urmează să scadă rata inflaţiei

Indicele armonizat al preţurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime.

Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%.