România, țara autostrăzilor promise. Încă 185 de kilometri pe hârtie, în timp ce economia pierde investiții. Cât ne costă fiecare kilometru de drum nerealizat

La sfârșitul lunii septembrie, România avea aproximativ 1476 de kilometri de autostrăzi și drum expres în circulație. Dacă în 2024 au fost deschiși aproximativ 195 de kilometri, iar în 2025 încă 146,7 kilometri, în prezent, premierul desemnat promite că în doar două luni va reuși să dea țării alți 285 de kilometri de drum.

Încă 185 de kilometri autostrăzi și drumuri expres. Noul Guvern defilează cu promisiuni pentru infrastructură

Guvernul propus promite să dea în exploatare până la finalele anului 2026 circa 185 kilometri de autostradă şi drum expres, iar până în 2028 reţeaua să depăşească 2.000 de kilometri.

Programul de guvernare 2026 – 2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu, include finalizarea şantierelor începute şi acordarea de prioritate căii ferate, combinând fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private şi bugetul naţional, în limitele stabilităţii fiscale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ne propunem să dăm în exploatare până la finalul lui 2026 circa 185 km de autostradă şi drum expres, pe secţiuni din A7, A0 Nord, A3, A1, DEx6 Brăila – Galaţi. Până în 2028, prin avansul lucrărilor pe A1 Sibiu – Piteşti, A0, A7 şi A8, reţeaua depăşeşte 2.000 km, iar coridoarele principale TEN-T se închid până în 2030, cu fonduri europene şi instrumentul SAFE. Începem drumurile expres Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila şi Constanţa – Tulcea şi continuăm centurile oraşelor aglomerate. Actualizăm Master Planul General de Transport pentru orizontul 2040, în acord cu cerinţele europene TEN-T şi cu standardele de mobilitate militară, şi contractăm documentaţiile pentru circa 2.000 km de infrastructură, ca să accesăm fără întârziere fondurile europene 2028 – 2034″, se arată în document.

Alte articole

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, laudă Guvernul Luca Niculescu pentru propunerea de a plăti eșalonat 5 miliarde de lei magistraților: „Apreciem această schimbare de atitudine”

Luca Niculescu anunță că vor fi analizate lefurile de peste 5.000 de euro ale bugetarilor. ”Sunt unele companii unde nu se justifică deloc aceste venituri”

Conform programului de guvernare, proiectele care au depăşit termenul de eligibilitate al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) la 31 august 2026 continuă cu finanţare din Programul Transport 2021 – 2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi buget naţional, fără costuri de conservare sau sistare. Prioritate vor avea A7 Bacău – Paşcani (77 km) şi A1 Margina – Holdea, de finalizat în 2027, şi tronsoanele feroviare Cluj – Episcopia Bihor şi Caransebeş – Arad, până în 2028.

„Bugetul pe 2027 va include credite de angajament multianuale pentru marile proiecte, bugetele companiilor se aprobă la termenele din OG nr. 26/2013, iar nicio achiziţie nu începe fără finanţare asigurată pe toată durata contractului. Finalizăm coridoarele aflate în execuţie înaintea deschiderii altora şi publicăm portofoliul de proiecte pe clase de prioritate, după criterii publice. Plătim situaţiile de lucrări certificate în termenul contractual de 30 de zile şi publicăm lunar stadiul plăţilor”, dă asigurări noul Executiv.

Promisiunea este tehnic posibilă, însă rămâne de văzut dacă va fi dusă până la capăt, având în vedere istoricul țării atunci când vine vorba despre amânarea lucrărilor pe bandă rulantă. În prezent, în România sunt aproape 1000 kilometri de drum în lucru. Departe însă de vreo inaugurare.

România, abia în top 20 în UE. Spania are de aproape 16 ori mai mulți km de autostăzi

Diferența față de alte state europene este foarte mare. Potrivit raportului Road Network 2025, publicat de European Union Road Federation, România ocupa locul 17 în Uniunea Europeană după lungimea autostrăzilor, cu 997 de kilometri, pe baza datelor de la sfârșitul anului 2023.

Spania conducea clasamentul cu 15.886 de kilometri, urmată de Germania, cu 13.210, Franța, cu 11.751, și Italia, cu 7.558. Portugalia avea 3.113 kilometri, iar Polonia 1.851.

Diferența dintre Spania și România era de aproape șaisprezece ori. Chist și Ungaria are aproape dublul kilometrilor de autostradă ai țării. Sigur, datele sunt publicate în 2025, însă cum România a mai continuat să deschidă câțiva km de drum, la fel și celelalte țări. Topul realizat avea România cu doar 997 km de autostradă. În prezent, la cei 1476 kilometri de drum, țara s-ar situa undeva pe locul 13.

În plus, cei 1.476 de kilometri raportați în România în septembrie 2026 includ și drumurile expres. Nu pot fi comparați direct cu cei 997 de kilometri de autostradă din clasamentul ERF.

Guvernele se schimbă, promisiunile rămân

De la Năstase și Tăriceanu la Boc, Ponta, Cioloș, guvernele PSD din perioada 2017–2019, apoi Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu și Bolojan, fiecare administrație a vorbit despre accelerarea infrastructurii. Acest subiect a fost cap de afiș în programele de guvernare.

Au existat contracte, inaugurări, rezilieri, întârzieri și proiecte reluate. Însă nu se poate actualiza fiecare lucrare cu un nou ministru al Transporturilor sau un nou Guvern, deoarece un kilometru inaugurat astăzi poate proveni dintr-un contract semnat cu ani înainte. România a pierdut decenii în care legăturile dintre marile regiuni istorice au rămas incomplete. Abia în ultimii ani s-au putut realiza lucrări promise încă din anii 2000. Și întârzierile lucrărilor aduc probleme pentru șoferi, costuri de transport mai mari, dar și competitivitate redusă și investiții pierdute.

Vezi și: Ce șanse reale are Guvernul Luca Niculescu să treacă de Parlament? Miza uriașă a votului și scenariile care pot arunca România într-o nouă criză politică. Anticipatele rămân ultima variantă a lui Nicușor Dan

SAFE și PNRR, miliarde disponibile și termene care nu iartă

Ultimele date arată că țara noastră are la dispoziție 16.68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE. Din suma totală, 4,2 miliarde sunt destinate infrastructurii cu utilizare civilă și militară, în special sectoarelor A7 și A8 care asigură conexiuni directe cu Ucraina și Republica Moldova. Lucrările trebuie finalizate până la finele anului 2030, altfel România riscă să trebuiască să dea banii înapoi.

PNRR a oferit un avertisment clar. Autostrada A7 Bacău-Pașcani și sectorul Margina-Holdea de pe A1 nu au fost finalizate până la termenul de 31 august 2026. Următoarele lucrări au nevoie de soluții de finanțare. Un proiect poate fi terminat și după termenul dat de autoritățile europene, însă banii trebuie să vină atunci din alte resurse publice.

Cât ne costă lipsa autostrăzilor? Dacia, cel mai mare exemplu carae arată ce notă de plată urmează să plătim

Cel mai dur avertisment nu vine din Parlament de data aceasta, ci de la Mioveni, Argeș. De ani întregi, industria auto așteaptă ca politicienii să-și ducă la capăt promisiunile și să finalizeze Autostrada Sibiu-Pitești, legătura care ar putea permite transportul rutier în condiții spre vestul Europei.

În martie 2026, Sindicatul Autoturisme Dacia a avertizat cu privire la reducerea producției și a aproximativ 1.200 de plecări din uzină. Zeci de oameni nevinovați riscă să-și piardă locul de muncă, iar economia țării va avea grav de suferit. În paralel, Grupul Renault a decis ca modelul Dacia Striker să fie produs în Turcia, iar un nou model electric segment A în Slovenia.

Sindicatul a explicat public:

„Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Pitești-Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală și politică, dar și programele economice impredictibile.”

Uzina Dacia are aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte zeci de mii în industriile furnizoare. Fiecare întârziere logistică poate influența competitivitatea, motiv pentru care poate veni o zi în care Renault să spună adio promisiunilor României. Și uzina de la Mioveni a fost doar un exemplu recent, însă sunt zeci de companii blocate de infrastructura defectuoasă din țară.

Și, în timp ce citim zeci de pagini ale programelor de guvernare, știm doar că nu mai avem nevoie de promisiuni, ci de drumuri complete. Cei 185 de kilometri anunțați de Luca Niculescu nu sunt imposibil de realizat, mai ales că sunt foarte multe sectoare de drum în lucru. Cifra singură nu ne garantează prea multe. România are nevoie de termene verificabile, finanțări clare și și răspundere legală pentru fiecare întârziere.

Adevăratul cost al unei autostrăzi neterminate nu este valoarea asfaltului, ci costul unui transport mai lent al banilor europeni permanent în pericol, al investițiilor amânate și al locurilor de muncă pe care țara riscă să le piardă.

Citește și: Bilanțul Guvernului Bolojan. Premierul care a pus România la dietă, dar a uitat să slăbească statul. Ce rămâne după austeritate, zeci de promisiuni și reforme controversate