România trece de la 30 de grade la aer polar și ninsori. El Nino aduce în România o iarnă cruntă. Primele prognoze pentru finalul de an

După o lungă perioadă în care românii s-au putut bucura de temperaturi de vară, România intră într-un proces de răcire accentuată. Masa de aer rece prezentă deja în Europa Centrală și de Vest avansează spre teritoriul țării noastre, urmând să determine o scădere semnificativă a temperaturilor începând de duminică, 11 octombrie.

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că diferențele termice vor fi importante, mai ales în regiunile care au înregistrat temperaturi apropiate de cele specifice verii.

Prognoza meteo. Vremea se strică de la o oră la alta. Romica Jurca anunţă inversiune termică, ploi, vânt şi brumă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În județele din sud-estul țării, maximele pot ajunge sâmbătă la 27-28 de grade Celsius, în timp ce în nord și centru temperaturile nu vor depăși 18 grade.

Alte articole

Cum poți scăpa de ploșnițele urât mirositoare care încearcă să își găsească adăpost în case la începutul toamnei

UE ne cere să ne încălzim mai puţin la iarnă. „Ne confruntăm cu o criză a prețurilor corelată cu o criză a aprovizionării”

Răcirea se va extinde treptat, iar la mijlocul săptămânii viitoare maximele vor coborî la 12-18 grade Celsius.

Schimbarea vremii va fi însoțită și de precipitații, inițial în vestul, centrul și nordul țării, apoi pe arii mai extinse. Cantitățile estimate sunt de 10-15 litri pe metru pătrat în mare parte din România, cu valori izolate care pot depăși 20-25 de litri pe metru pătrat. La munte, la altitudini de peste 1.500 de metri, sunt posibile precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

Șefa ANM a mai avertizat că odată cu pătrunderea masei de aer polar, nu excludem să avem și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Cu toate acestea însă, iarna nu se instalează complet în România.

Două tornade au devastat Sicilia. Mașini răsturnate, clădiri avariate VIDEO

În săptămâna 12-19 octombrie, precipitațiile ar urma să fie excedentare în regiunile extracarpatice, în special în sud, în timp ce vestul și nord-vestul ar putea înregistra un deficit de precipitații.

Pentru următoarele trei săptămâni, până la 9 noiembrie, estimările indică temperaturi și cantități de precipitații în general apropiate de mediile climatologice. Prin urmare, România se confruntă cu o schimbare rapidă a circulației atmosferice, dar prognozele disponibile nu indică, deocamdată, o perioadă prelungită de frig extrem.

El Niño se intensifică. Temperaturile Oceanului Pacific ar putea atinge un record istoric

În timp ce România se pregătește pentru o răcire accentuată, la nivel mondial meteorologii urmăresc evoluția unui fenomen climatic cu implicații mult mai ample.

Conform informațiilor transmise de specialiștii în meteorologoie, pe baza datelor Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), El Niño se intensifică rapid și ar putea atinge în decembrie 2026 unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată.

Fenomenul, caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific tropical influențează distribuția temperaturilor și precipitațiilor în numeroase regiuni din România.

În iunie 2026, temperatura apelor era cu 1,6 grade Celsius peste valorile normale. În august, anomalia ajunsese la 2,5 grade Celsius, iar pentru intervalul octombrie-decembrie este estimată o abatere de aproximativ 3,7 grade Celsius.

Dacă această prognoză se confirmă, valoarea ar depăși recordul precedent de 2,6 grade Celsius, înregistrat în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016. Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a declarat că „El Niño este bine instalat și se intensifică rapid”.

Conform estimărilor organizației, probabilitatea ca fenomenul să persiste până în 2027 este de aproape 100%. Un element important este faptul că El Nino nu generează căldura deja acumulată în ocean.

Secetă, inundații și temperaturi extreme. Ce regiuni ar putea fi afectate

Intensificarea fenomenului El Niño nu înseamnă că toate regiunile lumii vor avea parte de temperaturi ridicate sau de aceleași condiții meteorologice. Efectele diferă în funcție de poziția geografică și de interacțiunea cu alte mecanisme climatice.

Pentru ultimele trei luni ale anului 2026, prognozele prezentate de OMM indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste normal în regiuni întinse ale globului. În privința precipitațiilor, condiții mai umede sunt anticipate în estul și centrul Pacificului tropical, în estul Africii, în anumite regiuni din Asia Centrală și de Est, în părți ale Americii de Nord și în sud-estul Americii de Sud.
În schimb, un deficit de precipitații este considerat mai probabil în India și în alte regiuni ale subcontinentului indian, în sudul Americii Centrale, în anumite zone din Caraibe și în nord-vestul Americii de Sud.

Aceste anomalii pot avea consecințe asupra agriculturii, resurselor de apă și economiilor locale, prin creșterea riscurilor asociate secetei și inundațiilor. Pentru Europa, însă, influența El Niño este mai dificil de anticipat.

OMM subliniază că intensitatea fenomenului nu determină automat severitatea vremii într-o anumită țară. Condițiile din Oceanul Atlantic și alte mecanisme atmosferice pot modifica semnificativ efectele resimțite pe continent. Așadar, un El Niño foarte puternic nu reprezintă, în sine, dovada că România va avea o iarnă caldă sau una deosebit de geroasă.

Indicatorul folosit pentru anticiparea iernilor grele nu mai ajută meteorologii cu rezultate sigure

O altă schimbare importantă face referire la modul în care meteorologii încearcă să anticipeze evoluția iernii în Europa. Timp de mai mulți ani, extinderea rapidă a stratului de zăpadă în Siberia, în octombrie, a fost considerată un posibil semnal al unei ierni reci în Europa și America de Nord.

Un strat extins de zăpadă ar favoriza răcirea solului, ceea ce ar putea influența circulația atmosferică și ar crește probabilitatea ca aerul arctic să pătrundă spre latitudini mai joase.
O analiză prezentată de Severe Weather Europe și relatată de Antena 3 CNN arată însă că această relație nu mai oferă rezultate suficient de convingătoare pentru prognozele sezoniere.
Cercetarea a analizat 47 de ierni, din 1979 până în 2025.

„Indicatorul bazat pe extinderea zăpezii în octombrie a anticipat corect evoluția iernii în 25 de cazuri și a oferit un semnal greșit în 22 de cazuri.

Mai mult, în cei 15 ani care au urmat publicării studiului original, în 2011, teoria a funcționat doar în șase situații.

Diferențele dintre sezoane sunt relevante. Iarna 2009-2010 a fost precedată de o extindere rapidă a zăpezii în Eurasia și a adus temperaturi foarte scăzute în Europa. În schimb, iarna 2019-2020 a început cu un semnal asemănător, dar a devenit una dintre cele mai calde ierni înregistrate până atunci pe continent.

Pentru octombrie 2026, prognozele indică o accelerare importantă a extinderii zăpezii în Eurasia în următoarele două săptămâni. Dacă estimările se confirmă, ritmul de extindere ar putea intra în categoria celor mai rapide 15% observate în ultimele trei decenii”, notează Severe Weather Europe.

Vortexul polar ar putea transforma complet iarna din 2026-2027

Meteorologii acordă o atenție deosebită evoluției vortexului polar. Potrivit ultimelor analize, prognozele sezoniere ale Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) indică un vortex polar relativ normal până la jumătatea lunii decembrie. Ulterior, vânturile din stratosferă ar putea slăbi semnificativ.

Unele scenarii iau în calcul inclusiv inversarea direcției acestor vânturi, fenomen asociat cu o încălzire stratosferică bruscă și cu o perturbare majoră a vortexului polar. Într-o asemenea situație, cresc șansele ca masele de aer foarte rece să avanseze spre sud, afectând anumite regiuni din Europa sau America de Nord.

Un element suplimentar îl reprezintă chiar El Niño. Modelele climatice analizate indică faptul că un episod puternic al acestui fenomen poate contribui la slăbirea vortexului polar în a doua parte a sezonului rece. Aceasta este și una dintre principalele legături dintre evoluțiile climatice globale și perspectivele iernii europene.

Se anunță iarnă grea în România?

Deși El Nino se intensifică tot mai mult, datele actuale nu pot confirma o iarnă severă în România, mai ales că este anticipată o circulație atmosferică mai blândă deasupra continentului european. Primele ninsori așteptate și în zonele joase sunt anunțate pentru finele lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, potrivit ultimelor scenarii.

Aerul rece ar putea rămâne concentrat în nordul Europei, iar în scenariile actuale un eventual vortex polar slăbit ar putea favoriza episoade de frig mai puternice în Statele Unite decât în Europa. Acest lucru nu exclude însă pătrunderi temporare de aer arctic pe continent.
Nordul și centrul Europei rămân regiuni vulnerabile la schimbările bruște ale circulației atmosferice, în special dacă se produce o perturbare majoră a vortexului polar.