România, vulnerabilă în faţa Rusiei. Armata are rachete de tip sovietic şi cheltuieli de 3 miliarde de dolari

Publicaţia britanică analizează sistemele de rachete şi de apărare antirachetă din Europa şi ultimele dezvoltări de pe continent în această privinţă, în contextul unor tensiuni tot mai mari între statele NATO şi Rusia în ultimii doi ani.

Trustul media Jane’s Information Group, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent. În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), România (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari),  Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari. Spre comparaţie. Rusia cheltuie în acest an în jur de 65 miliarde dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale.

2016 este primul an, după mai multe decenii, în care bugetul pentru apărare al României îl depăşeşte pe cel al Greciei, ţară care are, încă, un produs intern brut (PIB) mai mare decât cel al României, dar şi  bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei, informează news.ro.

Anul trecut, dintre statele luate în calcul de experţii Jane’s, România se situa pe locul al patrulea după valoarea PIB, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii. Astfel, PIB-ul României a fost anul trecut de 160,4 miliarde euro, sub nivelul indicatorului din Polonia (429,8 miliarde euro), Grecia (175,7 miliarde euro) şi Cehia (167 miliarde euro), arată datele Eurostat.

Alte articole

Canada înregistrează un val masiv de recruți după amenințările lui Donald Trump

67% dintre români vor introducerea serviciului militar obligatoriu. 48% sunt pregătiți să servească patria în caz de război SONDAJ

Totuşi, economia românească este semnificativ mai mare decât cea a Ungariei (109,7 miliarde euro) şi Ucrainei (81,7 miliarde euro).

Echipamente militare depăşite

Pentru acest an, PIB-ul României este estimat să urce la circa 170 miliarde euro, urmând ca în 2019 să depăşească în premieră pragul de 200 miliarde euro.

Partidele politice s-au angajat anul trecut să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare începând din 2017, astfel încât, anul viitor, România ar putea aloca pentru apărare 3,5 miliarde euro, urmând ca, în 2020, bugetul pentru apărare al României să ajungă la aproape 4,3 miliarde dolari.

România are echipamente militare depăşite la aproape toate capitolele, iar înzestrarea cu echipamente moderne necesită sume importante şi programe derulate pe mai mulţi ani şi în mai multe cicluri electorale, informează news.ro.

În 2016, România a făcut un pas important în asigurarea securităţii aeriene, una dintre marile vulnerabilităţi în materie de apărare a ţării, primind primele şase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrilă de 12, din care nouă cumpărate de la Portugalia, iar trei furnizate de Statele Unite. Însă experţii în apărare spun că România are nevoie de cel puţin patru escadrile, adică 48 de avioane – nivel asumat, de altfel, la intrarea în NATO – pentru a fi capabilă să îşi apere spaţiul aerian în mod adecvat.

Alte două programe importante de înzestrare au fost demarate în 2016. Primul prevede achiziţia a patru corvete noi de la grupul olandez Damen, iar al doilea contract important prevede producerea, tot în România, a noilor transportoare blindate amfibii 8X8 pentru Forţele Terestre.

Sistemele antirachetă de la Deveselu sunt vulnerabile

Principala vulnerabilitate este legată de dotarea deficiară cu sisteme anti-rachetă, în condiţiile în care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseşte ca mijloc de intimidare.
Rusia a făcut în mod direct, de mai multe ori, referire la sistemul anti-rachetă operat de americani în România, susţinând că acesta poate fi folosit pentru a-i ameninţa securitatea.

„În acest moment, interceptorii (de la Deveselu n.r.) au o rază de acţiune de 500 de kilometri, dar curând raza va ajunge la 1.000 km şi, mai rău, pot fi reinstalate chiar şi astăzi rachete ofensive cu raza de acţiune de 2.400 km, iar acest lucru se poate face doar printr-o simplă modificare a software-ului”, a afirmat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în mai 2016, după intrarea în funcţiune a sistemului balistic de la Deveselu, menţionează publicaţia Jane’s, informează news.ro.

O rază de acţiune de 2.400 de kilometri ar însemna un pericol important pentru securitatea Rusiei, susţin liderii ruşi, din moment ce între Deveselu şi Moscova este o distanţă de circa 1.600 km. Publicaţia Jane’s punctează că şi România este aşteptată să ia în curând o decizie penrtru dotarea cu sisteme moderne de rachete.

În prezent, armata română are în dotare sisteme de rachete Hawk, considerate complet depăşite, care se bazează în continuare pe rachete din epoca sovietică.