Românii cred că în ţara noastră corupţia este mai mare ca în alte state

Sondajul relevă că majoritatea populaţiei (55,9%) consideră că în România există mai multă corupţie decât în alte ţări, 30,1% dintre cei intervievaţi cred în ţara noastră există la fel de multă corupţie ca şi în alte ţări, în timp ce 1,5% susţin ideea că ţara noastră stă mai bine la acest capitol decât altele, informează Agerpres. 12,4% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu au răspuns la acest subiect.

Totodată, 77,7% dintre respondenţi susţin ideea că personalităţile publice (politicieni, parlamentari, miniştri, primari, oameni de afaceri) care sunt condamnate la închisoare pentru corupţie sunt vinovate şi trebuie să plătească pentru faptele lor. Doar 6,2% apreciază că personalităţile condamnate sunt nevinovate pentru că cineva doreşte să se răzbune pe ele. 3,2% cred că personalităţile condamnate sunt vinovate, dar ar trebui ca justiţia să fie mai blândă, în timp ce 2,3% cred că sunt nevinovate deoarece justiţia nu este corectă. 10% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

45% dintre respondenţi afirmă că au dat bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a-l ajuta într-o problemă administrativă. Jumătate dintre respondenţi (50%) susţin că nu au dat bani sau cadouri funcţionarilor publici pentru a-şi rezolva probleme administrative, în timp ce 4,5% nu ştiu sau nu au răspuns.

Întrebaţi dacă au oferit bani sau cadouri funcţionarilor din proprie iniţiativă sau la solicitarea acestora, 53,4% dintre cei 45,4% care declară că au dat bani sau cadouri afirmă că le-au oferit din proprie iniţiativă. 27,9% indică astfel de acţiuni la sfatul unor rude sau prieteni, în timp ce doar 16,9% spun că li s-a solicitat de către funcţionari. 1,9% nu au ştiut sau nu au răspuns.

Alte articole

Ministrul Justiției respinge negocierile politice privind viitorii șefi ai DNA și DIICOT. Încurajează toţi procurorii cu ”viziune managerială” să se înscrie la concurs

După ce Nicușor Dan a anunțat schimbarea șefilor de parchete, DNA a publicat corupții anchetați în decembrie

Întrebaţi câtă încredere au în DNA, 42% dintre respondenţii au indicat ca având multă şi foarte multă încredere, comparativ cu 45% în aprilie şi 44,2% în martie.

35% dintre respondenţi consideră că sistemul de sănătate este afectat foarte mult de corupţie, în timp ce 43,1% au răspuns că este mult afectat. Varianta „nici mult, nici puţin” a fost indicată de 15,6% dintre respondenţi, 3,1% au răspuns alegând varianta „puţin”, 2,1% „foarte puţin” iar 1% reprezintă non-răspunsuri.

În privinţa Vămii, 39,6% dintre respondenţi apreciază că este foarte mult afectată de corupţie, 36,3% că este mult afectată, iar 15,9% au ales varianta ‘nici mult, nici puţin’. Varianta „puţin” afectată de corupţie a fost preferată de 4,9% dintre respondenţi, în timp ce 0,8% au indicat varianta ‘foarte puţin’ iar 2,5% reprezintă non-răspunsuri.

Parlamentul este apreciat ca fiind foarte mult afectat de corupţie de 30% dintre respondenţi şi de 36,3% drept mult afectat. 19,4% consideră că este afectat nici mult, nici puţin, în timp ce 5,9% aleg varianta ‘puţin’ şi 2,1% pe cea „foarte puţin”. 6,3% nu ştiu sau nu răspund. Justiţia este căzută drept foarte mult afectată de corupţie de 27,8% dintre respondenţi, mult afectată de 35,8%, nici mult nici puţin afectată de 22,5%, puţin afectată de 8,2% iar foarte puţin afectată de 1,6%. Nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare 4,2%.

Guvernul este perceput ca fiind foarte mult afectat de corupţie de 25,3% dintre respondenţi şi mult afectat de 34,5%. Pentru varianta ‘nici mult, nici puţin’ au optat 22,4% iar pentru variantele „puţin” şi „foarte puţin” 7,2% dintre respondenţi, respectiv 2,7%. Nu ştiu sau nu au răspuns 8% dintre cei chestionaţi.

În cazul poliţiei, distribuţia răspunsurilor este următoarea: foarte mult afectată de corupţie – 22,2%; mult afectată – 36,3%; nici mult, nici puţin – 23,8%; puţin – 9,8%; foarte puţin – 4,5%; nu ştiu/nu răspund – 3,4%.

În cazul primăriei percepţia asupra corupţiei oferă următorul tablou: foarte mult afectată de corupţie – 19,9%; mult afectată – 35,8%; nici mult, nici puţin – 28,7%; puţin 7,2%; foarte puţin – 4,1%; nu ştiu/nu răspund – 5,3%.

Sindicatele sunt percepute astfel: foarte mult afectate de corupţie – 19,1%; mult afectate – 34,1%; nici mult, nici puţin – 26%; puţin 9,1%; foarte puţin – 2,8%; nu ştiu/nu răspund – 8,9%.

Sistemul public de învăţământ este considerat în raport cu corupţia: foarte mult afectat – 19,2%; mult afectat – 33,9%; nici mult, nici puţin – 24,6%; puţin 10,7%; foarte puţin – 5,5%; nu ştiu/nu răspund – 6%.

În privinţa consiliului judeţean, distribuţia răspunsurilor este următoarea: foarte mult afectat de corupţie – 18%; mult afectat – 32,6%; nici mult, nici puţin – 29,9%; puţin 7,6%; foarte puţin – 4,1%; nu ştiu/nu răspund – 7,9%.

Preşedintele României este perceput ca fiind foarte mult afectat de corupţie – 19,7%; mult afectat – 27,%; nici mult, nici puţin – 22,6%; puţin 12,1%; foarte puţin – 6,3%; nu ştiu/nu răspund – 12%.

Presa este văzută de 15,4% dintre respondenţi ca fiind foarte mult afectată de corupţie, ‘mult afectată’ este varianta aleasă de 27,2% dintre cei chestionaţi, în timp ce 33,6% consideră că este afectată de corupţie nici mult nici puţin, 14,2% puţin şi 3,7% foarte puţin. Non-răspunsurile reprezintă 5,9%.

În privinţa băncilor, răspunsurile au următoarea distribuţie: foarte mult afectate de corupţie – 14%; mult afectate – 23,3%; nici mult, nici puţin – 30,4%; puţin 15,5%; foarte puţin – 5,4%; nu ştiu/nu răspund – 11,3%.

Organizaţiile societăţii civile sunt percepute drept foarte mult afectate de corupţie – 11%; mult afectate – 23,6%; nici mult, nici puţin – 25%; puţin 15,5%; foarte puţin – 7%; nu ştiu/nu răspund – 17,8%.

În privinţa Bisericii, 7,9% aleg varianta „foarte mult” afectată de corupţie, 25,2% consideră că este „mult” afectată, în timp ce 26,5% opinează că nu este „nici mult, nici puţin” afectată de corupţie. 16,2% consideră că Biserica este puţin afectată de corupţie, 15,5% aleg varianta „foarte puţin” afectată, iar 8,7% constituie non-răspunsuri.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul” în perioada 28 mai – 3 iunie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.