Românii dau mai puţini bani pe mâncare şi mai mulţi pe băutură

În trimestrul IV din 2015, faţă de aceeaşi perioadă din 2014, cheltuielile medii lunare cu procurarea hranei au scăzut atât ca pondere în total (de la 39,1% la 36,85), cât şi ca sumă nominală (de la 667,2 la 665,6 lei/gospodărie), dar cele cu alcoolul şi tutunul au crescut de la 134,8 la 144,7 lei.

Ponderea cheltuielilor pentru alcool a crescut de la 7,9% la 8%, arată datele Anchetei Bugetelor de Familie, comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Tot în scădere sunt şi cheltuielile pentru educaţie (de la 0,7% la 0,5% ca pondere, respectiv de la 12 la 9 lei lunar, ca sumă), ca şi cele pentru cultură şi recreere (de la 4,1% la 3,6%, respectiv de la 70 la 65 de lei).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În schimb, cheltuielile cu întreţinerea locuinţei au crescut de la 302 la 331 de lei lunar (de la 17,7% din total în 2014 la 18,3% în 2015), ca şi cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – de la 107,5 la 126,6 lei lunar.

Alte articole

Când se strică alimentele după o pană de curent care ți-a oprit frigiderul. Trucul simplu ce te ajută să le păstrezi bune de mâncat

Ce alimente se pot scumpi din toamnă din cauza temperaturilor ridicate. Fost ministru al agriculturii: „Se reflectă în rezultate financiare care nu pot bucura pe nimeni”

În hoteluri, restaurante şi cafenele, cheltuiala medie este de 30,7 lei/familie (faţă de 23,8 lei/familie în 2014), iar cea pentru transport – de 110,3 lei/familie (faţă de 98,9 lei/familie în 2014).

Românii cheltuiesc mai mult şi pentru sănătate (79,5 lei lunar în 2015 faţă de 71,6 lei lunar în 2014), dar şi pentru abonamentele de telefon, internet şi cablu-TV (88,6 lei lunar în 2015, faţă de 81,9 lei lunar în 2014), mai arată statisticile oficiale.

Consumul şi taxele cresc, investiţiile scad

La o scară mai mare, statisticile oficiale arată că totalul cheltuielilor populaţiei a fost de 2.537 de lei lunar în trimestrul IV din 2015, sumă egală cu cea consemnată în acelaşi trimestru din 2014.

Din aceste cheltuieli, cea mai mare parte au fost rezervate consumului: 1.088,8 lei, reprezentând 71,3% din totalul cheltuielilor din 2015 (faţă de 1.706,4 lei, reprezentând 72,4% din total în 2014).

Şi pentru plata taxelor şi impozitelor, românii au cheltuit mai mult: 479,5 lei lunar pe gospodărie (18,9% din total) în 2015, faţă de 421,1 lei lunar (16,6%) în 2014. În schimb, pentru investiţii au alocat bugete mai mici: 7,6 lei lunar (0,3% din total) în 2015, faţă de 17,7 lei lunar (0,7% din total) în 2014.

Cum se explică aceste schimbări în comportamentul de cheltuială al românilor reiese din sondajele şi studiile efectuate în ultima perioadă, care au arătat că surplusul de bani obţinut prin creşterea puterii de cumpărare a fost direcţionat către produse mai scumpe şi de mai bună calitate, care comportă şi taxe mai mari.

Venituri medii cu 283 de lei mai mari

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei s-au cifrat în ultimul trimestru de anul trecut la 2.862 de lei pe gospodărie. Această sumă este cu 283 de lei mai mare decât cea consemnată în acelaşi trimestru din 2014.

În termeni nominali, venitul mediu pe persoană a fost de 1.079 de lei. Raportat la zona de rezidenţă, venitul mediu al unei persoane s-a situat la 1.237,5 lei, iar în mediul rural – la 893,8 lei.

Din totalul veniturilor, 56,4% au fost de natură salarială, urmate de venituri din prestaţii sociale (22,4%), din agricultură (2,9%), din activităţi neagricole independente (2,6%) şi de cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (12,8%), formate în principal din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (11,5%).

În creştere faţă de 2014 sunt ponderile veniturilor din salarii şi a celor din vânzarea bunurilor patrimoniale, iar în scădere sunt ponderile veniturilor în natură şi a celor din prestaţii sociale.

În fine, scăderea ponderii cheltuielilor în venituri, de la 91,4% în 2014 la 88,6% în 2015, ne-ar putea conduce la concluzia că – statistic vorbind – nivelul de trai al românilor a crescut uşor anul trecut, presiunea bugetară fiind ceva mai mică.

Dar suntem încă departe de mediile europene, unde această presiune a ponderii cheltuielilor în venituri nu trece de 70%.

Salariul mediu net a urcat la 1.950 de lei în februarie

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut uşor în februarie, cu 0,4%, faţă de ianuarie, la 1.950 lei, în timp ce la salariul mediu brut avansul a fost de 0,2%, la 2.693 de lei, a mai anunţat ieri INS.

Cele mai mari valori ale salariului mediu net au fost înregistrate la activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 5.148 de lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante – 1.154 de lei.

Față de februarie 2015, salariul mediu net a crescut cu 12,7%, indicele câştigului salarial real (veniturile în raport cu evoluţia preţurilor) fiind de 115,8%.

Indicele câştigului salarial real a fost de 100,6% pentru luna februarie 2016 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, acest indice a fost de 148,6%.

Cele mai substanţiale creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în industria tutunului (+32,3%) şi în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (+11,4%).

De cealaltă parte, cele mai semnificative scăderi au fost consemnate la activitățile de depozitare (-10,7%) şi în sectorul extractiv (-6,5%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,7%), respectiv învăţământ (-0,2%).

În administraţia publică, salariul mediu a avut aceeaşi valoare ca în luna precedentă.