Românii încep să își scrie testamentul de la vârste din ce în ce mai tinere. Care este motivul pentru care fac acest lucru

Românii au început să își scrie testamentul de la vârste din ce în ce mai tinere, ceea ce poate să arate că oamenii sunt pesimiști și se gândesc la ceea ce este mai rău, dar și că țin cont de prevederile legale pentru a îi pune la adăpost pentru moștenitori.

Românii încep să-și scrie testamentul de la vârste tot mai fragede

Deși unii români sunt încă departe de vârsta pensionării, ei iau în calcul toate riscurile, mai ales dacă duc o viață plină de adrenalină sau în care decesul poate surveni la orice pas.

Un profesor și-a făcut deja testamentul și a specificat clar ce lasă celor doi copii ai săi, pentru ca aceștia să fie asigurați: „Pentru siguranța familiei, mai ales că în momentul de față sau în ultimii ani călătoresc foarte mult.”, conform Știrile Pro TV.

Citește și : Bucureștenii plătesc două taxe pe apa uzată, chiar dacă stau la bloc. Avertismentul europarlamentarului AUR, Gheorghe Piperea

Alte articole

Românii care primesc minimum 650 de lei direct pe card în 2025. Plafonul maxim al ajutorului este de 1.200 de lei

Doi români, experiență dezastruoasă la un hotel de 5 stele din Bulgaria! Ce au primit turiștii să mănânce la „All-inclusive”

Cuplurile care nu au copii se gândesc la siguranța partenerilor și își scriu testamentul pentru a se asigura că persoana iubită va rămâne cu moștenire: „Nu avem copii și atunci ofer prin acest act, prin testament, maximă siguranță că va dobândi toate bunurile pe care le-am făcut în cursul vieții împreună cu ea.”.

Alina Dinea, notar public, explică faptul că dacă unul dintre soți moare, cel rămas în viață vine în concurs cu părinți, frați sau alte rude, iar acest lucru nu este de dorit.

Numărul celor care își scrie testamentul este în plină creștere. Numai în prima jumătate a lui 2025 s-au înregistrat peste 14.000 de testamente la nivelul întregii țări, conform Uniunii Notarilor Publici din România.

Miruna Popescu, purtătoare de cuvânt a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România: „Sunt situații în care sunt persoane care călătoresc mult sau lucrează în străinătate sau fac sporturi extreme.”

Sociologul Bogdan Mucea explică faptul că persoanele care își fac testament nu sunt pesimiste, ci privesc viața „cu responsabilitate”.

Totul despre testament

Tipuri de testament prevăzute în legislaţia din România
În România, testamentul poate fi un act unilateral, care produce efecte juridice indiferent dacă cel în favoarea căruia se realizează testamentul îl acceptă sau nu.

El poate fi și un act personal care se încheie exclusiv de către testator, nu prin reprezentant sau cu încuviințare.

Dar testamentul poate fi și un act solmen, care se poate încheia doar într-una dintre formele prevăzute de lege sau un act pentru cauză de moarte, în care efectele se produc doar după decesul testatorului.

Testamentele se clasifică în două mari categorii:

Testamentul ordinar care se poate încheia în condiții obișnuite și este de două feluri: olograf sau autentic.

Testamentul autentic este cel autentificat de un notar public sau o altă persoană care are autoritate publică.

Citește și : Ministerul de Interne, semnal de alarmă asupra unor clipuri false care circulă în mediul online. Videoclipurile anunță intrarea României în război

Fie ți-l redactezi de acasă și vii cu el la notar pentru a îl autentifica, fie îl dictezi notarului public și, după ce va puneți de acord asupra faptului că în el sunt consemnate dorințele tale exprimate clar, acesta îl autentifică.

Testamentul privilegiat care se încheie doar în condiții excepționale. Acesta reprezintă un testament realizat de o persoană care se află în situații excepționale și nu pot să facă un testament autentic.

Cui pot fi lăsate bunuri şi sume de bani prin testament

În România, există două feluri prin care succesorii pot intra în posesia moștenirii: legal sau testamentar.

Sistemul legal privind testamentul este reglementat de legislația succesorală, iar beneficiarii desemnați pentru primirea bunurilor din testament sunt supuși unor anumite reguli și restricții.

Cel care își face testamentul are dreptul de a își alege un singur moștenitor sau mai mulți, fie că sunt rude cu el sau nu.

Dar pentru ca testamentul să fie considerat valabil, acesta trebuie să fie întocmit din punct de vedere legal și trebuie să fie un testament olograf sau un testament notarial.

Moștenirea legală este forma de succesiune care se aplică atunci când o persoană moare și nu lasă testament sau testamentul pe care l-a lăsat nu include toate bunurile pe care le are. În acest fel, după deces, toate bunurile care nu au fost acoperite de un testament vor fi supuse procedurii de succesiune.

La succesiune, moștenitorii legali pot să beneficieze de o parte din avere, în funcție de gradul de rudenie pe care l-a avut cu persoana decedată.

Moștenitorii legali sunt cei care au dreptul de a moșteni bunurile unei persoane decedate în lipsa unui testament sau în cazul în care testamentul nu acoperă întreaga moștenire.

Aceștia sunt adesea membri ai familiei, cum ar fi soțul sau soția supraviețuitoare, copiii, părinții sau frații și surorile. Dacă nu există moștenitori legali, bunurile pot fi transferate către statul român.

În ceea ce privește beneficiarii desemnați într-un testament, aceștia pot fi membri ai familiei, prieteni apropiați, organizații de caritate sau alte persoane sau entități preferate de cel care face testamentul.

Testatorul are libertatea de a decide cine primește bunurile sale și în ce proporții.

Este important de menționat că există limitări legale referitoare la cine poate să primească bunurile din testament. În cazul moștenitorilor legali, există reglementări clare privind succesiunea în funcție de gradul de rudenie.

De exemplu, soțul supraviețuitor are dreptul la o anumită cotă parte din moștenire, iar copiii sunt, de obicei, moștenitorii principali.

În cazul persoanelor desemnate moștenitori prin testament, în general, orice persoană sau entitate poate fi desemnată ca beneficiar în testament, cu condiția să fie legal capabilă să primească moștenire și să nu existe dispoziții legale care să împiedice acest lucru.

Este important ca testamentul să fie redactat în conformitate cu cerințele legale în vigoare pentru ca acesta să poate fi luat în seamă și dorințele persoanei decedate să se poate îndeplini.

Astfel, există două categorii de persoane care pot beneficia de bunurile unei persoane decedate: moștenitorii legali, succesorii persoanei decedate sau persoanele/organizațiile/entitățile desemnate printr-un testament valabil, autentificat de notar.

Cât costă să întocmești un testament la notar

Potrivit notari.pro, prețul unui testament nu are nicio legătură cu valoarea bunurilor lăsate moștenire. Normele privind tarifele notariale stabilesc doar un onorariu minim fix pentru autentificarea testamentelor, fără a impune și un preț proporțional cu valoarea bunurilor incluse în testament.

Prețul unui testament autentic este de aproximativ 350 lei, indiferent de valoarea bunurilor care fac obiectul testamentului. Acest cost total include TVA și taxa de înscriere în Registrul Național Notarial.

De menționat că, în cazul în care testatorul nu se poate prezenta la biroul notarial din cauza stării de sănătate sau din alt motiv întemeiat, notarul poate solicita un preț suplimentar pentru deplasarea la domiciliu.

Persoanele care decid să întocmească un testament la notar trebuie să știe că atunci când se prezintă la biroul notarial au nevoie de actul de identitate în original, copie act de identitate legatar (persoana în favoarea căreia se face testamentul) și acte de proprietate pentru bunurile care fac obiectul testamentului.