Românii încep să rămână fără bani de pensii. Ce s-a întâmplat cu fondurile de la Pilonul 2

Sistemul actual de pensii „este falimentar”, auzim din ce în ce mai des. Astfel, românii au început să se gândească din ce în ce mai mult la faptul că în viitor, fie nu vor mai beneficia de pensii, fie vor primi de la stat niște sume extrem de mici, mai degrabă simbolice.

Pilonul 1, pensia primită de la stat, este „cel mai compromis”, dar vești proaste vin și cu privire la Pilonul 2, deci despre fondurile private. 2022 a fost primul an cu randamente negative din istoria sistemului.

Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) la nivelul sistemului de pensii era, la 30 decembrie 2022, cu aproximativ 3% mai mică decât la începutul anului, arată calculele Economica bazate pe date publice. La 14 ani de la lansarea sistemului de pensii private în România, 2022 a fost primul în care au fost consemnate scăderi de randamente.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ianuarie 2022 a fost consemnat un minus de 10%. Apoi, la final de an, s-a ajuns la minus 3%.

Alte articole

Ce pensie va avea un român după 15, 25 sau 35 de ani de muncă. Cum se face calculul în 2026

Florin Manole susține majorarea pensiilor: ”Eu cred că sunt destule argumente în favoarea lui 7,3%. Puterea de cumpărare, mai ales a pensionarilor, a scăzut prea mult”

Din ce în ce mai mulți români au contribuții la Pilonul 3 de pensii

De asemenea, mai există și Pilonul 3, fondul de pensii facultative.

55.000 de români s-au înscris în primele 11 luni din 2022 în sistemul de pensii private facultative, prin care participanţii decid singuri ce sumă investesc prin intermediul unui administrator pentru crozierele şi city break-urile de peste ani cu nepoţii. A fost cel mai mare număr de înscrieri pentru aceste pensii de la lansarea din 2008 încoace şi fiind aproape cât 2021 (37.140 de persoane) şi 2020 (26.200) la un loc.

Astfel, numărul celor care investesc pentru pensie prin intermediul unui fond Pilon III, prin care participanţii decid care este suma lunară pe care o alocă, de la minimum câteva sute de lei până la 15% din venitul brut lunar, a ajuns la noiembrie 2022 la aproximativ 620.000 de persoane.