Românii le închid telefonul în nas angajatorilor. Nu mai acceptă salarii de 3000 de euro, criză acută de muncitori

Țările din Uniunea Europeană continuă să ofere salarii atractive și condiții de muncă avantajoase, însă tot mai puțini români se arată interesați să accepte astfel de locuri de muncă, mai ales în domeniul agricol. În prezent, agricultura europeană se confruntă cu un deficit acut de angajați, iar această lipsă începe să pună presiune asupra producției din mai multe state membre ale UE.

Un exemplu concret este cel al unui fermier german, Harm Schmietendorf, specializat în cultivarea sparanghelului. Acesta a întâmpinat dificultăți în a găsi muncitori dispuși să rămână până la finalul sezonului, în ciuda salariilor care ajung la 3.000 de euro.

După o experiență nereușită cu angajați locali, el a apelat la lucrători din România și Polonia, însă și aceștia au preferat să părăsească locul de muncă mai devreme, motivul principal fiind faptul că încep să câștige suficient în propriile țări, mulțumită majorării salariului minim.

Vezi și Revoluție în fabricile din România! Țara noastră devine noua țintă a unui colos mondial cu zeci de mii de angajați

Alte articole

Bucătarul unui restaurant de lux se plânge că nu găsește oameni care să lucreze pe 2.200 de euro: ”În fiecare an situația se înrăutățește”

Primark mai deschide patru magazine în România și caută angajați. Ce posturi oferă faimosul lanț de magazine și în ce orașe

În contextul în care interesul pentru muncile agricole în străinătate scade, tot mai mulți români din Diaspora iau în calcul întoarcerea în țară. Anul 2022 a înregistrat un număr record de repatrieri, cu peste 190.000 de români reveniți acasă, dintr-un total de aproape 300.000. Motivele sunt variate și includ atât aspecte economice, cât și considerente familiale sau personale.

Un specialist în resurse umane a explicat că, deși încă se pleacă la muncă în afară, există și semne încurajatoare care arată că unii români preferă să se întoarcă. Deși nu se poate vorbi despre o tendință inversă clară, sunt totuși schimbări pozitive. Se remarcă în special interesul pentru joburi în sectoare industriale și tehnice. Românii cu experiență în construcții, inginerie sau producție acumulată în străinătate sunt tot mai căutați în țara natală, unde lipsa de personal calificat este o realitate constantă.

Totodată, țara devine mai atractivă pentru profesioniștii din domenii precum IT sau servicii, pe fondul dezvoltării continue a sectorului tehnologic. De asemenea, și antreprenoriatul devine o opțiune tot mai viabilă pentru cei care doresc să se stabilească în România și să își construiască un viitor aici.

Pe de altă parte, fenomenul migrației economice continuă să aibă consecințe sociale importante. Europarlamentarul Victor Negrescu a atras atenția asupra copiilor rămași în grija altora după plecarea părinților la muncă în străinătate. El a subliniat necesitatea creării unui mecanism european de sprijin. Propunerea sa include alocarea de fonduri europene dedicate și colaborarea între instituțiile relevante din statele membre pentru implementarea unor politici eficiente.

Citește și Ce se va întâmpla cu pensiile şi salariile românilor. Andrei Caramitru anunţă apocalipsa: „E deja mult prea târziu să evităm aşa ceva”

„Copiii rămaşi acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate trăiesc o dramă invizibilă, care nu mai poate fi ignorată. Este responsabilitatea noastră, ca decidenţi, să construim un veritabil scut de protecţie pentru aceşti copii prin politici publice clare, finanţare dedicată şi cooperare între instituţii.De aceea, voi continua demersurile prin care susţin recunoaşterea acestui subiect la nivel european şi prin care promovez nevoia unor finanţări europene dedicate. O Românie puternică şi o Europă socială încep cu grija faţă de copii”, a precizat Victor Negrescu.