Românii muncesc opt luni pe an doar pentru stat. Taxele și impozitele devin o povară greu de suportat, iar investitorii ne ocolesc

Potrivit analizelor CFA România, taxele pe muncă ajung în prezent la 41,5% din venituri. La acestea se adaugă încă aproximativ 13% din TVA și accize, care reprezintă aproape jumătate din prețul final al bunurilor. În total, românii activi plătesc statului o parte semnificativă din venitul și cheltuielile lor.

„Mai exact, datorită costurilor directe și indirecte pe forța de muncă, ajungem să muncim 7-8 luni pe an doar pentru a plăti impozitele către stat”, spune Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, conform Economica.

La rândul său, președintele CCF, Dan Manolescu, atrage atenția că „în zona muncii, lucrurile s-au schimbat, în sensul că s-au eliminat facilitățile din construcții, agricultură, IT. Taxarea muncii iar a crescut în general, dar munca e de mai multe feluri. Vorbim de muncă în ansamblu, dar la rândul ei e taxată diferit”.

Dan Manolescu dă ca exemplu munca dependentă, salariată, pe care o consideră cea mai taxată. El continuă cu munca independentă, desfășurată prin PFA, care este impozitată la fel ca salariul, însă contribuțiile sociale sunt ușor mai mici, datorită plafoanelor existente.

Alte articole

A murit Maria Văduva, „vocea de aur a cântecului muntenesc”. Când va fi înmormântată îndrăgita interpretă de muzică populară

Andreea Bălan și Victor Cornea au dansat pentru prima dată ca soț și soție. Valsul mirilor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale serii

Citește și: „Pacea” lui Putin. Liderul de la Kremlin ordonă ofensivă pe toate fronturile din Ucraina

Cât de atractivă mai e România pentru investitori?

Președintele CCF continuă cu munca creativă și drepturile de autor, care, la prima vedere, sunt impozitate la aceeași cotă nominală ca veniturile salariale. În realitate, însă, cota efectivă de impozit este mai mică, datorită deducerii unor cheltuieli forfetare de 40% din venit, ceea ce reduce impozitul efectiv la aproximativ 6%. În plus, și aici contribuțiile sociale beneficiază de anumite excepții și plafoane.

Când vine vorba de venituri pasive, avea taxarea cu 16% a dividendelor de la 1 ianuarie 2026. În plus, chiriile și dobânzile, momentan, nu au avut parte de modificări și este posibil să vedem și acolo niște schimbări.

„În ceea ce privește taxarea capitalului, acolo am văzut cea mai abruptă creștere a taxării de la 1% impozit pe cifra de afaceri cu 5% la dividende (la micro), la 16% dividende cu 16% impozit pe profit (luând în considerare că multe societăți nu se mai încadrează la microîntreprinderi)”, spune Dan Manolescu.

Practic în această zonă de taxare, impozitul a crescut cu de peste cinci ori în numai doi ani.

Astfel, consultantul fiscal se întreabă: „cât de competitivă mai e România cu Bulgaria lângă noi, cu 10% impozit pe profit, Ungaria cu 9%, iar noi cu 16% la profit? Dacă creștem impozitul pe profit, mai suntem competitivi? Având în vedere și IMCA, mai suntem competitivi? E un lucru pe care vrem să-l facem? S-ar putea să pierdem competitivitatea, daca nu cumva deja am pierdut-o”.

La nivel de decizie în grupuri de companii, fiecărui country manager de la fiecare companie i se pune în față bugetul și i se spune: „Uite ce e în România, de ce să facem investițiile aici? Care sunt randamentele pe care le-am putea obține?”.

Concluzia este că, prin taxarea excesivă, România pierde mai mult decât câștigă. Astfel, țara se descalifică de la discuțiile privind bugetele de dezvoltare, ceea ce duce la pierderi de investiții.

Citește și: UMB rămâne fără contractul pentru o nouă autostradă din România