Astfel, 12% dintre români se tem că robotizarea şi automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alţi 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani.
"11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puţin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinşi că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată", se arată în comunicat.
Totodată, trei din cinci români cred că robotizarea şi dezvoltarea aplicabilităţii inteligenţei artificiale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilităţi ridicate (high-skilled) faţă de joburile care cer abilităţi reduse (low-skilled).
"Totodată, circa şapte din zece angajaţi români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea şomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilităţi reduse, dar şi la creşterea decalajului între salariile mici şi cele mari şi, implicit, la accentuarea inegalităţii sociale", se arată în comunicat.
În general, doi din cinci români cred că roboţii/inteligenţa artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană şi doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situaţia va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.
"Totuşi, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi, în ordinea opţiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist - pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), poliţist 15,38%, şofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curăţenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%)", se arată în comunicat.
Sunt însă şi joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboţi, anume funcţionar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curăţenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), şofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), poliţist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) şi, pe ultimul loc, profesor (1,2%).
facebook
twitter
