Românii şi polonezii, în topul europenilor care au cerut rezidenţă în Marea Britanie. Peste 650.000 de compatrioţi au depus deja formularul

Un număr de 773.840 polonezi şi 670.600 de români au prezentat cereri pentru statutul de rezident în Regatul Unit, în contextul în care regulile în materie de imigraţie se schimbă pentru europenii care sosesc pe teritoriul acestei ţări începând din ianuarie 2021.

08 dec. 2020, 17:10
Românii şi polonezii, în topul europenilor care au cerut rezidenţă în Marea Britanie. Peste 650.000 de compatrioţi au depus deja formularul

Potrivit datelor furnizate de asociaţia The3Million, care apără interesele cetăţenilor europeni în Regatul Unit, au depus cereri de rezidenţă în Marea Britanie, printre alţii, 401.800 de italieni, 306.350 portughezi, 246.600 de spanioli şi 154.460 de francezi.

Până la finalul lunii septembrie autorităţile britanice au primit 3,9 milioane de cereri, 56% dintre solicitanţi primind statutul de rezident permanent acordat persoanelor care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani pe teritoriul britanic, ceea ce le va permite să continue să lucreze şi să beneficieze de ajutoare sociale după Brexit.

Citeşte şi Boris Johnson: „A sosit momentul să ne pregătim pentru încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit fără un acord cu UE”

O proporţie de 42% dintre solicitanţi au primit statutul de rezident provizoriu, iar 2% dintre cereri au fost respinse, retrase sau considerate nevalide. Peste o treime din cele aproape 17.000 de cereri respinse vizează cetăţeni români.

Asociaţia The3Million se teme că mii de europeni vulnerabili aflaţi în Regatul Unit – persoane în vârstă sau bolnave, muncitori în condiţii precare sau cei fără acces la internet – riscă să-şi piardă drepturile din cauza Brexitului şi să nu poată prezenta o cerere înainte de 30 iunie 2021.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie acest an, după 47 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, dar a intrat într-o perioadă de tranziţie în care relaţiile dintre Londra şi Bruxelles sunt guvernate de legile comunitare, pentru a le oferi cetăţenilor şi companiilor timp pentru a se adapta.

Londra a exclus deja posibilitatea amânării încheierii perioadei de tranziţie dincolo de 31 decembrie 2020, în pofida faptului că a trebuit să se concentreze pe combaterea epidemiei de COVID-19, care a consumat resurse financiare substanţiale ale guvernului britanic.

În absenţa unui acord, scenariu extrem de probabil, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi pentru Londra există riscul unei rupturi economice brutale de blocul comunitar.