Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni

Datele arată că doar 38% dintre români susțin că niciodată sau aproape niciodată nu sunt expuși la fum de tutun la locul de muncă, față de media europeană de 72%, în condițiile în care de șapte ani legea permite fumatul la locul de muncă doar în camere special amenajate, separate și izolate.

Potrivit ANA, cele mai recente studii în domeniu au evidențiat că prevalența fumătorilor în România este de 27%, iar restul de nefumători sunt expuși permanent și devin fumători pasivi la locul de muncă și în spațiile publice și acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătății (Studiul GATS 2011).

La jumătate din fumătorii cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acelea pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creștere la sexul feminin) și bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).

Alte articole

„Conştient, nu dependent” – campanie naţională antidrog, după ce statisticile arată că primul contact cu substanţele interzise începe la 13 ani

La nivelul anului 2010, 5.767 de români au murit din cauza expunerii la fum de tutun (fumat pasiv) prin boli cardiovasculare (5.436 persoane), infecții respiratorii și alte boli infecțioase (221 persoane) și cancer (110 persoane), au fost 36.257 de decese din cauza fumatului activ — 20.997 prin boli cardiovasculare, 11.619 prin diverse forme de cancer, 3.287 prin boli respiratorii cronice (BPOC), 217 prin tuberculoză și infecție HIV, 137 prin diabet, boli de sânge, urogenitale sau endocrine, iar din totalul celor 42.024 decese din cauza fumului de tutun, 13,7% au fost în urma fumatului pasiv, adică fără să fi fumat.

Agenția Națională Antidrog (ANA) a mai anunțat joi că se alătură Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel național, de activități de informare — sensibilizare — conștientizare în mediul școlar sau în comunitate, activități de petrecere a timpului liber și de formare de abilități.

În fiecare an, în data de 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății, prin instituțiile naționale responsabile de monitorizarea și implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun, marchează Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD), subliniind riscurile de sănătate asociate consumului de tutun și pledând pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun.

Pentru Ziua Mondială Fără Tutun 2015, OMS face apel către toate țările de a lucra împreună pentru a reduce/ stopa comerțul ilicit cu produse din tutun, aceasta fiind o prioritate la nivel mondial a tuturor sistemelor de sănătate, juridice și economice, de guvernare și de luptă împotriva corupției.

Consumul de tutun ucide aproape 6 milioane de oameni în fiecare an, dintre care mai mult de 600.000 sunt nefumători.

Estimarea este că până în 2030 consumul de tutun va determina, direct sau indirect, mai mult de 8 milioane decese în fiecare an iar mai mult de 80% din aceste decese vor fi înregistrate în țările slab dezvoltate.

În calitate de coordonator național al politicilor publice în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, ANA susține, prin demersurile sale, organismele internaționale cu rol similar, motiv pentru care și în acest an se vor implementa la nivel național, prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, activități de sensibilizare și informare cu privire la efectele asociate fumatului.

Astfel, marcarea acestui eveniment în anul 2015 se va realiza prin continuarea campaniei anterioare inițiată de ANA cu ocazia marcării Zilei Naționale împotriva Fumatului — Ajută-mă să cresc sănătos !.