Românii sunt primii din Uniunea Europeană care recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii publice

Studiul, realizat pentru Europa și Asia Centrală, arată că, în medie, una din șase gospodării a plătit mită când a accesat servicii publice. Deși mai puține gospodării au plătit mită pentru serviciile publice în statele membre UE, rata crește semnificativ pentru țările din est.

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan și Ucraina (38%). România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29%, urmată de Lituania cu 24%”, precizează organizația.

În ceea ce privește România, Transparency Internațional sesizează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar și cel de afaceri, care să nu mai condiționeze accesul la servicii și/sau carieră de existența unor mecanisme relaționare. Pe de altă parte, semnalează faptul că instituțiile publice, dar și companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate.

Raportul arată că la nivelul companiilor din România, inclusiv al celor de servicii de utilități, nu s-a îmbunătățit climatul de integritate internă și în interfața cu publicul.

Alte articole

ANAF ia la bani mărunţi gospodăriile ţărăneşti. Ce trebuie să ştie micii fermieri

Cum argumentează vicepremierul Dragoș Anastasiu darea de mită la ANAF: „Unii funcționari ai statului presau și chiar șantajau firmele”

„Administrația publică nu a reușit să își transforme conduita și modalitățile de interacționare cu cetățenii și, deși sunt temeri de decizie, la procedurile de rutină se constată aceleași practici de facilitare a serviciilor publice. Rata mică de răspuns la oportunitatea și eficacitatea raportării corupției arată, pe de o parte, că acele rețele protejate pot acționa fără ca răspunsul de aplicare a legii să vină prompt și, pe de altă parte, că la nivel de prevenție mecanismele de remedii interne nu funcționează nici în administrație, nici în companiile de furnizare a serviciilor către public”, susține studiul TI.

Totodată, faptul că în România mai mult decât în alte țări victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupției arată că mecanismul de sancționare are limitări logistice sau de practica unitară, se menționează în raport.

Față de aceste constatări, Transparency International recomandă Guvernului să impună „mecanisme evaluabile participativ” de creștere a integrității publice în instituțiile administrației publice centrale și locale. În ceea ce privește mediul de afaceri, recomandările vizează depășirea conformării formale la anumite declarații de valori și standarde și internalizarea reală a acestora la nivelul operațiunilor.

„Mediul asociativ public și cel privat trebuie să treacă la promovarea integrității în rândul membrilor, inclusiv certificările de integritate, și la un management activ de etică și integritate cu rezultate evaluabile de business. Societatea civilă românească trebuie să treacă de la abordarea pe exemple la abordarea pe problemă mult mai echilibrată și nepartizană, pentru a atrage suportul publicului larg în demersul anticorupție”, apreciază reprezentanții TI.