Românul care a pus numele ţării noastre pe harta internaţională a fotografiei. Peisaje care-ţi taie răsuflarea din Transilvania şi Bucovina au cucerit iremediabil inimile fotografilor italieni

Aşa se face că, în 2015, Sebastian a considerat că stăpâneşte suficient de bine tehnica fotografică şi că este momentul să aibă propria expoziţie. Pentru început, a prezentat o serie de lucrări unei galerii de artă din nordul Italiei, care, fără să stea prea mult pe gânduri, i-a propus să expună într-o expoziţie personală. În scurt timp, a devenit foarte cunoscut şi apreciat în Italia, unde a avut până acum circa 30 de expoziţii, majoritatea fotografiilor fiind realizare în două dintre cele mai dragi locuri ale sale, Turda și Broșteni.

Românul care a pus numele ţării noastre pe harta internaţională a fotografiei

În septembrie 2023, prin prisma Asociației Potaissa Art, al cărei preşedinte este Sebastian Luca, o asociație de fotografi din Italia au decis să vadă cu propriii ochi locurile promovate cu atâta mândrie de Sebastian în fotografiile sale. Aşa că au purces spre România şi, după ce au vizitat tot ce se putea vizitat, au organizat şi un atelier de fotografie în ţara noastră.

Ajunşi la Turda, locul de baştină al „ambasadorului” Sebastian Luca, italienii au fost de-a dreptul fascinaţi de celebra salină, reușind să surprindă prin obiectiv momente unice.

Alte articole

Imagini şocante, o benzinărie a sărit în aer, un trecător a filmat explozia: „Părea iadul!” VIDEO

Prima fabrică de mașini de spălat din Italia, închisă după 70 de ani. Spațiul va fi transformat într-un centru chinezesc

Primul album fotografic din Italia dedicat României

Ca urmare a acestei colaborări, fotografiile realizate în România au ajuns în primul album fotografic din Italia dedicat României. Pe 11 noiembrie, Sebastian Luca a fost prezent la lansarea noului număr al revistei Zero 5, “Trip To Romania”, un număr dedicat în întregime călătoriilor în România, mai cu seamă în Transilvania și Bucovina.

Zero e un proiect al studioului foto Da cosa nasce cosa din Piacenza, editat de Annamaria Belloni, iar la aceasta editie a colaborat şi Asociaţia Potaissa Art din Turda.

„În era internetului, organizarea unei excursii – în cazul nostru a unui atelier fotografic – înseamnă multe rezervări: hoteluri, vizite la obiective turistice. Multe dintre ele le ştiam deja de acasă, din videoclipuri, din fotografii, din recenzii. Pe scurt, chiar înainte de a pleca spre destinaţia aleasă părea că fusesem deja acolo.

Călătoria în România ne-a surprins însă: am avut norocul să fim sprijiniţi de un prieten fotograf roman, Sebastian, care ne-a gazduit şi îndrumat.

Am aterizat la Cluj, al treilea oraș ca mărime din țară, și de acolo am traversat Transilvania și Carpații spre nord, pentru a ajunge în Brosteni, în Bucovina, unde am găsit păduri, sate, pășuni, mănăstiri, Patrimoniul Unesco și urșii – pe care din fericire nu i-am întâlnit, dar care, în România, sunt o prezenţă constantă: sunt în jur de 7.000 (față de 150 câţi sunt în Italia).

Am ajuns la aproximativ o oră distanță de granița cu Ucraina, fără să ne deplasăm către sudul ţării sau către Bucureşti. Nu ar fi fost timp, dar ne vom intoarce.Între timp, Transilvania și mai ales Bucovina ne-au furat inimile: peisaje surprinzătoare, oameni primitori, plini de viață. Aici pare că nimic nu s-a schimbat în ultimii treizeci de ani, în ciuda marilor răsturnări politice și economice ale naţiunii.

În oraș, însă, este diferit: clădirile din beton, moștenirea lui Ceaușescu, sunt în stare perfectă. Peste tot vezi drapelul tricolor, pe fiecare stradă, în fiecare sat. Uneori, lângă drapelul României îl vezi şi pe cel al UE.

În paginile revistei veţi regăsi emoţiile unei călătorii grozave, în care am putut experimenta mai îndeaproape cultura și tradițiile țării. Am întâlnit familii întregi în oraș și în munți, am locuit cu ele, am discutat cu fermierii care locuiesc în locuri frumoase și greu accesibile (poate doar cu un 4×4), directori de muzee, romi, emigranți care au a lucrat în străinătate – mulţi dintre ei în Italia – cunoscători ai limbii italiene. Am întâlnit oameni primitori şi generoşi de care ne vom aduce aminte. 

Mai avem multe de văzut. Ne vom întoarce„, a spus Anna Belloni.