Românul care a solicitat CCR recunoaşterea căsătoriei sale cu un bărbat îi cere lui Cioloş să schimbe punctul de vedere al Guvernului

„M-am bucurat să citesc programul dumneavoastră politic, mai ales punctul 10 prin care vă angajaţi pentru o «Românie a tuturor românilor». (…) Citesc aceste rânduri cu speranţa că sub mandatul dumnevoastră România poate fi şi a mea, un bărbat căsătorit legal cu un alt bărbat, la Bruxelles, un oraş în care am locuit şi eu în timpul mandatului dumneavoastră de Comisar european”, îi transmite Relu Adrian Coman premierului Dacian Cioloş.

Coman aminteşte că, pe 20 iulie, a fost alături de soţul său, în faţa Curţii Constituţionale pentru a arăta că vor să se mute în România ca o familie.

„Am cerut ca statul român să nu ne mai privească pe mine şi pe soţul meu Clai ca pe doi străini, care nu au nicio legătură unul cu altul, din momentul în care trecem graniţa să venim acasă, la părinţii noştri. Am cerut protecţia legii pentru familia mea. Dumneavoastră aţi semnat un punct de vedere al Guvernului în care consideraţi că o căsnicie ca a mea – stabilă, împlinită, bazată pe respect reciproc, responsabilitate şi dragoste necondiţionată – este «contrară valorilor sociale si morale ce configureaza ordinea publică şi bunele moravuri»”, mai arată Adrian Coman.

El susţine că mulţi români LGBT au ales calea exilului, în faţa imposibilităţii de a-şi realiza în ţară o viaţă de familie.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

„Vreau să cred în mesajul dumneavoastră pozitiv si constructiv pentru o Românie a tuturor românilor. O Românie care poate fi şi a mea, a soţului meu, a părinţilor şi prietenilor mei. Pe 27 octombrie, când va avea loc o nouă audiere a cazului nostru la Curtea Constituţională, aveţi ocazia să prezentaţi un nou punct de vedere al Guvernului. În continuare sper că o veţi face. Ştiu că sunteţi un om onest, sincer şi care vrea bine”, îşi încheie Adrian Coman scrisoarea deschisă adresată premierului.

În 20 septembrie, Curtea Constituţională a amânat pentru 27 octombrie luarea unei decizii asupra excepţiei de neconstituţionalitate în privinţa Codului Civil, care interzice recunoaşterea în România a căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex încheiate în străinătate. 

Dosarul aflat pe masa judecătorilor Curţii a fost deschis în urma unui proces intentat de cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi de americanul Robert Clabourn Hamilton, care s-au căsătorit la Bruxelles în anul 2010. 

”Ne-am căsătorit la Bruxelles şi căsătoria pentru noi a fost o modalitate de reconfirmare a dragostei şi a angajamentului pe care îl avem unul faţă de celălalt”, a spus Adrian Coman, în momentul în care excepţia de neconstituţionalitate a ajuns la CCR.

Demersurile prin care cuplul Coman-Hamilton a solicitat recunoaşterea relaţiei de familie în vederea exercitării dreptului la libertate de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene au început la Inspectoratul General pentru Imigrări în anul 2013.

Aflat într-o perioadă de şomaj, după ce i s-a încheiat contractul la Parlamentul European, Adrian Coman a încercat să găsească o soluţie prin care să trăiască alături de soţul său şi, astfel, a încercat să obţină dreptul de reşedinţă pentru Robert Clabourn Hamilton în România.

”Clai” Hamilton nu poate locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deşi este căsătorit cu un cetăţean român.

Avocata cuplului de homosexuali a argumentat în iulie în faţa CCR că interdicţia din Codul civil în acest caz este discriminatorie şi aduce atingere dreptului la viaţă privată şi familie, fiind bazată pe prejudecăţile din societatea românească.

În apărarea cuplului a vorbit şi preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, care a arătat că legislaţia din România aduce atingere unor valori fundamentale, precum demnitatea umană.

Punctul de vedere al Guvernului a fost că argumentele aduse de avocaţi nu se susţin, având în vedere că faptul că un stat nu recunoaşte astfel de căsătorii reprezintă „expresia diversităţii sistemelor juridice”, în raport cu valorile morale ale fiecărei societăţi în parte.

Articolul 277 din Codul civil la care face referire dosarul prevede că în România „căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute”.