Roverul „Iepurele de Jad” al Chinei a început plimbarea pe Lună: Ce speră să găsească acolo

Sonda Chang’e 3 a aselenizat sâmbătă, la ora 21:12 – ora Beijingului, făcând din China a treia ţară care a ajuns pe Lună, după SUA şi URSS. Sonda a transportat pe Lună roverul robotic Yutu – adică „Iepurele de Jad”.

La câteva ore după aselenizare, roţile „Iepurelui de Jad” au fost deblocate, iar roverul şi-a deschis panourile solare. Cablul care conecta roverul de sondă a fost tăiat, iar Yutu a coborât pe suprafaţa lunară, pentru a-şi începe misiunea.

Locul aselenizării din Sinus Iridum (Golful curcubeelor), este o regiune în nordul Mare Imbrium (Marea Umbrelor), în emisfera de nord a Lunii.

Roverul Yutu este denumit un iepurele zeiţei Chang’e, cu care călătoreşte pe Lună, în legendele chinezeşti. China şi-a denumit misiunile lunare după legenda zeiţei. Misiunile Chang’e 1 si Chang’e 2 au fost lansate în 2007 şi 2010.

Alte articole

Ziua va ajunge să aibă 25 de ore. Când va avea loc și cum se explică acest fenomen

Eclipsă totală de „Lună Sângerie”, duminică, 7 septembrie. Spectacolul cosmic este vizibil și din țara noastră!

„Iepurele de Jad” este un robot cu şase roţi, de 140 de kilograme, echipate cu camere panoramice şi cu GPS. Roverul va hiberna pe timpul nopţii şi ar putea supravieţui trei nopţi lunar ultra-reci, echivalentul a trei luni pământene.

„Iepurele de jad” are misiunea să efectueze analize ştiinţifice, în special geologice.

Roverul Yutu poartă un braţ robotic cu un spectometrul cu raze X Alpha-Proton, adică APXS, ce poate studia materialul din craterele recente şi poate inspecta materialul de sub suprafaţa lunară, printre altele.

Locul unde a aselenizat Chang’e 3 este plin de roci bazaltice, bogate în titaniu, similare cu cele aduse de misiunile lunare Apollo 11 şi Apollo 17.

„Ar putea fi mai tinere returnate de Apollo şi investigând compoziţia bazaltului în această regiune vom afla mai multe despre interiorul Lunii şi despre istoria vulcanismului lunar„, a declarat Clive Neal, expert lunar la University of Notre Dame’s Department of Civil and Environmental Engineering and Earth Sciences.