Război în Ucraina. Ruşii şi-au continuat atacurile împotriva Ucrainei înaintea negocierilor de la Istanbul. Două rachete balistice rusești au vizat și cartierul Kîivski, a adăugat Terehov. Una dintre rachete a lovit un drum „la doar câteva zeci de metri” de o școală locală.
Cealaltă a lovit o zonă aflată în apropierea unor blocuri înalte, spărgând geamurile și deteriorând fațadele. „Este o minune că nu au existat victime”, a declarat Terehov.
Mai multe locuințe, o întreprindere și mai multe vehicule au fost avariate în urma atacului, potrivit primarului. Înainte de atac, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia s-ar putea pregăti pentru un nou atac în masă împotriva Ucrainei, ca reacție la operațiunea reușită a Kievului împotriva aviației militare ruse.
„Chiar înainte de începerea acestei operațiuni, aveam informații despre pregătirea unui nou atac masiv al Rusiei. Este foarte important ca toți cetățenii noștri să nu ignore alertele aeriene. Noaptea trecută au fost aproape 500 de drone rusești, de atac. În fiecare săptămână, rușii cresc numărul de unități folosite într-un singur atac. Acum au pregătit și rachete de croazieră Kalibr lansate de pe purtătoare navale”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.
Bombardamentele şi atacurile aeriene ruseşti au ucis cinci persoane în afara oraşului Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, în timp ce un atac cu drone asupra regiunii nord-estice Sumî a rănit cel puţin şase persoane, inclusiv doi copii, au anunţat luni dimineaţa oficialii regionali, relatează Reuters.
Ivan Fedorov a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram că trei femei au murit într-o serie de incidente cauzate de un bombardament rusesc care au vizat satul Ternuvate, la est de Zaporojie, duminică seara. Un magazin şi mai multe case au fost grav avariate.
Un bărbat a murit într-un district din apropiere în urma unui atac rus cu o bombă aeriană ghidată, a mai spus Fedorov. Un total de nouă persoane au fost rănite şi o casă privată a fost distrusă.
Doi copii se aflau printre răniţii unui atac cu drone ruseşti în regiunea Sumî, a declarat luni pe Telegram Oleh Sînehubov, guvernatorul regiunii. „Printre victime se află şi un băiat de 7 ani”, a precizat Sînehubov. El a adăugat că mai multe clădiri din regiune au fost avariate.
Atacurile au loc în contextul în care Rusia şi Ucraina sunt pe punctul de a se întâlni pentru o a doua rundă de negocieri directe de pace, încercând să găsească o soluţie pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanşat cu o invazie în forţă asupra Ucrainei vecine în urmă cu mai bine de trei ani.
În noaptea de 2 iunie, invadatorii ruşi au atacat Ucraina cu 80 de drone de atac, 3 rachete balistice Iskander-M/KN şi o rachetă de croazieră Iskander-K, a anunţat Comandamentul Forţelor Aeriene ucrainene pe Facebook, potrivit Ukrainskaia Pravda. Principalele zone ale atacului aerian au fost regiunile Harkov, Cernihiv, Doneţk şi Herson.
Potrivit datelor preliminare, până luni la ora localp 8:30, forţele de apărare aeriană neutralizaseă 52 de arme inamice de atac aerian în estul, sudul şi nordul ţării: 15 drone Shahed şi alte tipuri de drone au fost doborâte cu arme de foc, iar 37 au fost deviate/suprimate local prin război electronic.
Atacul aerian a fost respins de aviaţie, forţele pentru rachete antiaeriene, unităţile de război electronic, sistemele fără pilot şi grupurile mobile de foc ale Forţelor de apărare ucrainene. Atacurile aeriene inamice au fost înregistrate în 12 locaţii, au precizat autorităţile militare.
Oficialii ruşi şi ucraineni urmează să se întâlnească din nou, luni, în metropola turcă Istanbul pentru a doua rundă de negocieri directe din 2022, dar cele două părţi sunt încă departe de un acord pentru încheierea războiului, iar în teren luptele se intensifică, relatează Reuters.
Preşedintele american Donald Trump a cerut Rusiei şi Ucrainei să facă pace, dar până în prezent acestea nu fac progrese în această direcţie, iar Casa Albă a avertizat în repetate rânduri că Statele Unite se vor „retrage” din mediere, dacă cele două părţi sunt prea încăpăţânate pentru a ajunge la un acord de pace.
Prima rundă de negocieri, din 16 mai, a dus la cel mai mare schimb de prizonieri de război, dar nu comportat indicii de pace – şi nici măcar de încetare a focului, deoarece ambele părţi şi-au prezentat doar poziţiile iniţiale de negociere, ireconciliabile.
După ce a ţinut lumea în suspans cu privire la participarea Ucrainei la a doua rundă de discuţii, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că ministrul apărării Rustem Umerov se va întâlni cu oficialii ruşi la Istanbul.
Delegaţia rusă va fi condusă ca şi data trecută de consilierul Kremlinului Vladimir Medinski, care, după prima rundă, l-a invocat pe generalul şi omul de stat francez Napoleon Bonaparte pentru a afirma că războiul şi negocierile trebuie să se desfăşoare întotdeauna în acelaşi timp.
Duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai ambiţioase atacuri din război, vizând bombardiere ruseşti cu capacitate nucleară şi rază lungă de acţiune în Siberia şi alte baze militare, în timp ce Kremlinul a lansat 472 de drone asupra Ucrainei, potrivit forţelor aeriene ucrainene, cel mai mare număr înregistrat într-o singură noapte de la începutul războiului.
Ideea negocierilor directe a fost propusă pentru prima dată de preşedintele Vladimir Putin, după ce Ucraina şi puterile europene i-au cerut să accepte un armistiţiu, cerere respinsă de Kremlin.
Putin a declarat că Rusia va redacta un memorandum care va stabili contururile generale ale unui posibil acord de pace şi abia apoi va discuta despre un armistiţiu.
Kievul a declarat în weekend că încă aşteaptă proiectul memorandumului din partea Rusiei. Duminică, Medinski, principalul negociator al Kremlinului, a confirrmat că Moscova a primit proiectul memorandumului Ucrainei şi a declarat agenţiei de ştiri ruse RIA că Kremlinul va reacţiona luni.
Potrivit trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, cele două părţi vor prezenta în Turcia documentele respective în care îşi expun ideile despre condiţiile de pace, deşi este clar că, după trei ani de război, Moscova şi Kievul rămân pe poziţii foarte îndepărtate.
Kellogg a indicat că SUA vor participa la negocieri şi că vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, deşi nu este clar la ce nivel vor fi reprezentate Statele Unite. Delegaţia Ucrainei îl include şi pe vice-ministrul de externe, precum şi mai mulţi oficiali militari şi din serviciile de informaţii, potrivit unui decret emis duminică de Zelenski.
În iunie anul trecut, Putin a stabilit condiţiile iniţiale pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să-şi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în mare parte de Rusia.
Negociatorii ucraineni de la Istanbul vor prezenta părţii ruse o propunere de foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord de pace durabil, potrivit unei copii a documentului consultate de Reuters. Conform documentului, după încheierea acordului de pace, nu vor exista restricţii asupra forţei militare a Ucrainei, nu se va recunoaşte la nivel internaţional suveranitatea Rusiei asupra părţilor din Ucraina ocupate de forţele Moscovei şi se vor acorda reparaţii Ucrainei. Documentul precizează, de asemenea, că poziţia actuală a liniei frontului va fi punctul de plecare pentru negocierile în privinţa teritoriului.
Rusia controlează în prezent puţin sub o cincime din Ucraina, adică aproximativ 113.100 km pătraţi, o suprafaţă aproximativ egală cu cea a statului american Ohio.
Putin a ordonat invadarea Ucrainei cu zeci de mii de soldaţi în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene. Statele Unite afirmă că peste 1,2 milioane de persoane au fost ucise şi rănite în războiul din 2022.
Trump l-a făcut pe Putin „nebun” şi l-a certat pe Zelenski public în Biroul Oval, dar preşedintele SUA a mai spus că crede că pacea este posibilă şi că, dacă Putin va întârzia, ar putea impune sancţiuni dure Rusiei.