Volodimir Zelenski a descris ofensiva drept o „lovitură combinată, calculată deliberat pentru a provoca maximum de pagube” în sectorul energetic. Potrivit acestuia, atacul urmărește să crească presiunea internă chiar în momentul în care delegațiile se pregătesc de negocieri. Liderul ucrainean a cerut aliaților occidentali să întărească apărarea antiaeriană și să adopte noi sancțiuni, susținând că doar „justiția și forța” pot face diplomația credibilă în fața Moscovei, scrie The Guardian.
Citeşte şi: Amendă de peste 30.000 de lei pentru o greşeală banală. Regula care îi poate costa scump pe români
Între timp, oficiali de rang înalt din Ucraina și Rusia participă, la Geneva, la o nouă rundă de discuții mediate de Administrația Trump. Kremlinul își menține însă cererile maximaliste, iar perspectivele unui progres rapid sunt considerate reduse. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a declarat că atacul demonstrează „cât de mult disprețuiește Rusia eforturile de pace” și insistă că Moscova „înțelege doar limbajul presiunii”.
Citeşte şi: Casă de vânzare pentru 10.000 de euro într-o localitate din România. Bonus: terenul are 284 de metri pătrați
Totuşi, președintele SUA, Donald Trump, a transmis că „Ucraina mai bine vine repede la masa negocierilor”, semnalând presiuni politice asupra Kievului pentru a arăta disponibilitate la compromis, în timp ce Rusia continuă bombardamentele. În acest context, noul val de atacuri pare mai degrabă o tactică de negociere, menită să influențeze pozițiile tuturor părților implicate.
Ultima rundă de discuții trilaterale – SUA, Ucraina și Rusia – s-a încheiat fără un armistițiu formal, dar cu un acord limitat privind intensificarea schimburilor de prizonieri, considerat primul rezultat concret al acestui format. Până acum au avut loc două astfel de întâlniri, iar actuala rundă reprezintă a treia încercare de a transforma mecanismul trilateral într-un proces de pace coerent.