Rusia a lansat un nou atac asupra porturilor din orașul ucrainean Odesa, la Marea Neagră, provocând moartea unei persoane și rănirea altor cel puțin cinci, a anunțat marți vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksii Kuleba.
Loviturile au afectat grav infrastructura portuară, inclusiv clădiri administrative și containere care conțineau produse petroliere.
Mai multe vehicule aflate în zonă au fost avariate, iar imagini publicate de autorități arată camioane de logistică distruse și resturi împrăștiate în incinta portului.
Serviciile de urgență au intervenit la fața locului pentru acordarea de ajutor și securizarea zonei.
În pofida pagubelor, autoritățile au precizat că porturile din Odesa continuă să funcționeze.
Atacul are loc în contextul intensificării loviturilor cu drone și rachete asupra Odessei, principalul hub maritim al Ucrainei pentru exporturile de cereale și un pilon important al economiei țării, potrivit unor relatări recente din presa internațională.
Raid de 27 km în spatele liniilor rusești, lângă Kahovka
Un grup de recunoaștere ucrainean a pătruns adânc în teritoriul ocupat de Rusia, în apropierea lacului de acumulare Kahovka, unde a ucis doi militari ruși, a rănit alți doi și a capturat doi soldați, pe care i-a evacuat ulterior pe o distanță de aproximativ 27 de kilometri.
Operațiunea a avut loc în decembrie 2025, pe direcția Zaporojie, și a fost făcută publică abia miercuri de Direcția de Informații a Apărării din Ucraina.
Misiunea a fost executată de o echipă de sabotaj și recunoaștere din unitatea „Bratstvo”, parte a Unității Speciale Tymur.
Potrivit informațiilor oficiale, militarii ucraineni au operat într-o zonă puternic controlată de forțele ruse, unde orice descoperire ar fi pus în pericol atât misiunea, cât și viețile combatanților.
Negociatorii americani şi ucraineni urmau să reexamineze miercuri problemele spinoase legate de teritorii şi de soarta centralei nucleare ocupate de la Zaporojie, cele mai dificile puncte din negocierile de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Reuters.
Kievul se află sub presiunea SUA pentru a ajunge la pace în conflictul care durează de aproape patru ani, dar respinge cererile Rusiei de a ceda regiunea Doneţk din estul ţării şi de a renunţa la controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa.
Delegaţiile ucraineană şi americană se află la Paris pentru a treia zi de negocieri, după ce anterior aliaţii Kievului au discutat despre garanţiile de pace şi securitate pentru Ucraina în cazul unui armistiţiu cu Rusia. Moscova s-a arătat însă rezervată faţă de procesul susţinut de SUA.
„Ne aşteptăm, în special, ca cele mai dificile probleme din cadrul de bază pentru încheierea războiului să fie discutate – şi anume, problemele legate de centrala nucleară de la Zaporojie şi teritoriile”, a scris Zelenski pe X, anunţând o a treia sesiune de discuţii cu echipa SUA în două zile.
El a adăugat că a ordonat echipei sale să discute despre noi negocieri la nivel de lideri, implicând SUA şi aliaţii europeni.
Miercuri dimineaţă, principalul consilier al lui Zelenski a salutat „rezultatele concrete” ale discuţiilor de la Paris şi a promis că interesele naţionale ale Kievului vor fi protejate.
Zelenski a declarat marţi, după discuţiile „Coaliţiei de Voinţă”, că oficialii americani şi ucraineni au discutat „câteva idei” pentru a aborda problema teritorială.
La rândul său, trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a declarat că marţi au fost discutate „opţiuni teritoriale” şi că speră să se ajungă la un compromis.
Kievul a refuzat să se retragă din regiunea industrializată Doneţk, pe care Rusia a cucerit-o parţial, dar nu a reuşit să o ocupe în întregime. Zelenski a mai spus că SUA au lansat ideea unei zone economice libere în această regiune, dacă Ucraina se retrage din părţile regiunii pe care le controlează încă.
Orice compromis cu privire la teritoriu ar trebui supus unui referendum în rândul ucrainenilor, a declarat anterior Zelenski. Potrivit unui sondaj de opinie realizat luna trecută, aproximativ trei sferturi dintre ucraineni sunt pregătiţi pentru un acord care ar îngheţa actuala linie de front, dar se opun cedării de teritorii.
SUA au propus, de asemenea, exploatarea trilaterală a centralei de la Zaporojie, pe care Moscova a capturat-o în 2022 şi a conectat-o la propria reţea electrică. SUA propun un director american, a declarat Zelenski luna trecută. Kievul a propus, în schimb, utilizarea comună a centralei de către Ucraina şi SUA, potrivit lui Zelenski, SUA urmând să decidă cum să utilizeze 50% din energia produsă.
