Rusia a masat aproape 100.000 de soldaţi, tancuri şi artilerie la graniţa cu Ucraina. UE ameninţă cu sancţiuni dure

Între timp, Rusia a comasat aproape 100.000 de militari, tancuri şi artilerie la frontera Ucranei, deşi dezminte cu tărie intenţia de a trece la acţiuni militare.

”Noi vrem să descurajăm Rusia, avem o analiză convergentă, o hotărâre colectivă de a acţiona şi voinţa de face UE auzită”, a dat asigurări, în faţa presei, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene, în cadrul unei reuniuni informale a miniştrlor de Externe din UE, organizată joi şi vineri la Brest în vestul Franţei.

”Sancţiunile sunt pe masă. Avem convingerea că riscul unei intervanţii ruse în Ucraina este real şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm”, declară pentru AFP un alt ministru.

”Nu avem nevoie de săptămâni pentru a ne pune de acord, aşa cum s-a întâmplat când a fost anexată Crimeea, în 2014”, a subliniat el.

Alte articole

Ministrul demis de Vladimir Putin a fost găsit împușcat în mașina personală, la numai câteva ore după revocare. Un alt funcționar apropiat lui a căzut mort în timpul unei întâlniri. Șir de decese suspecte la vârful Federației Ruse

Noapte pe foc în Ucraina. Potop de drone şi rachete asupra Kievului. Zelenski a replicat cu un atac supriză la Rostov

Noi discuţii sunt prevăzute la o reuniune oficială a miniştrilor de Externe din UE, la 24 ianuarie, la Bruxelles, anunţă el.

”Putin este un jucător de şah”, declară un lider european.

”El este imprevizibil, însă este momentul oportun să acţioneze, pentru că, dacă aşteaptă, Ucraina va fi mai puternică”, declară el, explicându-şi astfel temerile alimentate de o multiplicare a incidentelor.

Un atac cibernetic vizând mai multe site-uri guvernamentale în Ucraina le-a confirmat europenilor temerile.

”Este extrem de îngrijorător. Un atac cibernetic poate preceda activtăţi militare”, comentează ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg.

”Acesta este exact genul de lucruri de care ne temem”, a subliniat omoloaga sa suedeză Ann Linde. ”Trebuie să fim foarte fermi în reacţia noastră faţă de Rusia şi să spunem că, dacă au loc atacuri împotriva Ucrainei, noi vom fi foarte duri, foarte puternici şi robuşti în reacţia noastră”, a subliniat ea.

Europenii mizează în continuare pe dialog şi diplomaţie. Ministrul german de Externe Annalena Baerbock a anunţat că urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Moscova în vederea unor întâlniri ”la toate nivelurile”.

Citeşte şi: A început Rusia ofensiva împotriva Ucrainei? Atac cibernetic masiv, mai multe site-uri ale guvernului au devenit nefuncţionale, inclusiv al Ministerului de Externe

”Diplomaţia, mai ales în momente de criză, se caracterizează printr-o mare perseverenţă, o mare răbdare şi nervi solizi”, afirmă ea

Însă Moscova a făcut un duş rece bunăvoinţei europenilor.

”Eu nu văd niciun motiv să ne aşezăm la masa (negocierilor) în următoarele zle, să ne reunim din nou şi să reîncepem aceleaşi discuţii”, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, în urma constatării unor divergenţe profunde în negocieri, luni, la Geneva cu americani şi în urma unei şedinţe a Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles.

”Întrebaţi Moscova dacă acesta este un bluf”, declară pentru sursa citată Jean-Yves le Drian.

Moscova cere NATO să se angajeze în mod legal şi constrângător să renunţe la aderarea Ucrainei şi Georgiei, ale căror candidaturi au fost reţinute de NATO, şi să-şi retragă militarii din ţări care au devenit membre NATO după implozia URSS în 1991.

Europenii se tem de ”o nouă Ialta”, un acord blateral între Washington şi Moscova privind securtatea Europei.

Dependenţi de gaze naturale ruseşti şi de relaţiile lor economice cu Rusia, europenii au ezitat mereu să urmeze Statele Unite în înfruntarea cu această ţară. La Brest, ei au lăudat neîncetat coordonarea ”absolut perfectă” cu americanii. Însă le este dificil să urmeze Washingtonul în opţiuni în domeniul sancţiunilor, de frica represaliilor.

Gama de sancţiuni propuse de către Statele Unte – energie, finanţe, tehnologii, sancţionarea ţintită a lui Vladimir Putin – este largă şi creează disensiuni, mai ales cu Germania, o ţară în care folosirea gazoductului Nord Stream 2 ca pârghie este refuzată de către Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz.

”Credibilitatea europenilor este în joc în capacitatea lor de a adopta sancţiuni dure”, a recunoscut ministrul, potrivit News.ro.

”Ceea ce contează este disuasiunea, este să fii credibil cu privire la ceea ce se va decide dacă Rusia se angajează într-o nouă intervenţie în Ucraina”, declară un diplomat implicat în negocieri.

”Însă ce eşec al disuasiunii ar fi, dacă trebuie să le aplicăm”, a subliniat ministrul citat. ”Asta ar însemna că am eşuat să evităm conflictul”.

Citeşte şi: Coreea de Nord a lansat o rachetă ca răspuns la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii