Rusia cere SUA să-şi retragă trupele din România: „Americanii au refuzat, dar nu avem garanţii”

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta.”, a declarat Cristian Diaconescu.

El a explicat că, în cazul în care acest scenariu nu s-ar materializa, Rusia a încercat să determine o divizare în relațiile transatlantice.

„Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani”, a mai afirmat Diaconescu la Antena 3.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oficialul a mai precizat că Rusia a cerut Washingtonului retragerea garanțiilor de securitate pentru statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv România. Această cerere fusese formulată și înainte de invazia Ucrainei, însă a fost respinsă de SUA la acel moment.

Alte articole

EXCLUSIV Ce spune Cristian Diaconescu, fost șef al Externelor, despre scenariul mutării trupelor americane din Occident în România. ”Amenințările aici sunt reale”. Opinie fermă privind ieșirea SUA din NATO

EXCLUSIV Cristian Diaconescu susține că premierul Ilie Bolojan nu trebuie să fie debarcat, în contextul crizei din Orientul Mijlociu: „Trebuie să fim afirmativi, și cum altfel decât prin a avea un guvern?”

„Așteptările lor țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina, înăuntrul NATO, partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997”, a mai explicat acesta.

Diaconescu a evidențiat implicațiile unui astfel de demers.

Citeşte şi: Crin Antonescu recunoaşte: În momentul ăsta avem oarecum întreruptă relaţia oficială, clară, deschisă, cu noua administraţie a SUA. Critici dure la adresa lui Călin Georgescu

„Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați – ca la Yalta – și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.”, a spus consilierul prezidenţial.

El a explicat și strategia Rusiei în acest context: „În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”.

În ceea ce privește poziția României, Diaconescu a confirmat că autoritățile de la București au fost informate cu privire la aceste discuții.

„Am fost informați. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții.”, a concluzionat Diaconescu.

Între timp, discuțiile dintre SUA și Rusia au continuat fără participarea reprezentanților europeni sau ucraineni. În paralel, președintele Franței a organizat reuniuni cu liderii europeni pentru a analiza situația din Ucraina și securitatea regională. La una dintre aceste întâlniri a participat și Ilie Bolojan, care a avut o întrevedere cu liderul francez pentru a discuta subiectele de securitate.

Citeşte şi: Vot pro-Rusia în Parlamentul României. AUR, POT și S.O.S. au votat împotriva proiectului prin care Armata va putea doborî dronele care intră în spaţiul aerian naţional