Rusia, îngrijorată de contactele dintre Zagreb şi Kiev pe tema situaţiei din estul Ucrainei

La sfârșitul lui august, mai multe oficialități croate — printre care fostul ministru al justiției, Vesna Skare-Ozbolt, fostul ministru adjunct de interne Josko Moric și fostul președinte al comisiei guvernamentale pentru refugiați și persoane strămutate, Lovro Pejkoic — au participat la mai multe întâlniri cu oficialități ucrainene la Kiev, a relatat agenția rusă TASS.

Potrivit informațiilor din presă, la reuniuni au fost discutate chestiuni precum „returnarea teritoriilor necontrolate pe baza experienței Croației din anii 1990”, a menționat MAE rus. Aceasta a fost o „experiență negativă”, dat fiind că operațiunile Zagrebului din 1995 s-au concretizat prin 250.000 de refugiați sârbi și numeroase decese, a adăugat MAE rus, făcând referire la Operațiunea Furtuna (lansată la 4 august 1995, soldată cu dispariția efemerei Republici Sârbe Krajina, autoproclamată de secesioniștii sârbi pe circa o treime din teritoriul croat, Operațiunea Furtuna a pus capăt războiului din Croația — n.r.).

„Orice fel de menționare a scenariilor militare față de Donbas (regiune separatistă din estul Ucrainei — n.r.) par deosebit de greșite și de imorale acum, în primele zile ale acordului de încetare a focului în vederea începerii anului școlar, agreat în cadrul formatului Normandia (Germania, Rusia, Ucraina și Franța — n.r.)”, mai scrie MAE rus, potrivit Agerpres.

Skare-Ozbolt, Moric, Pejkovic și secretarul de stat în MAE croat, Zdravka Busic, sunt membri ai forței de reacție a guvernului croat pentru cooperarea croato-ucraineană, menționează HINA. Ei au organizat vineri o conferință de presă la Zagreb pentru a explica faptul că țara lor nu face nimic în afara acordurilor de pace de la Minsk și că nu are „o agendă ascunsă”. Oficialitățile croate au insistat că modelul croat a trezit interesul ONU, care ar dori să aplice aceste soluții în încercarea de a rezolva diverse conflicte, din Georgia și până în Siria.

Alte articole

Atac masiv cu drone asupra Ucrainei. Kievul, vizat în mai multe valuri. Infrastructura energetică rămâne vulnerabilă

Rusia ameninţă cu atacul nuclear: „Europa trebuie ştearsă de pe hartă în 1-2 ani”. Primele două ţări indicate ca posibile ţinte