Rusia, un nou atac masiv în Ucraina. Bombardamente la Odesa, pană masivă de curent la Nikoleav. Kievul vrea negocieri cu Moscova în octombrie

Kirilo Budanov, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă, în marja unei conferinţe care a avut loc la Kiev, că Ucraina se pregăteşte pentru reluarea, în octombrie, a negocierilor de pace în format trilateral, cu Rusia şi SUA
Viorel Dobran
13 sept. 2026, 10:25
Rusia, un nou atac masiv în Ucraina. Bombardamente la Odesa, pană masivă de curent la Nikoleav. Kievul vrea negocieri cu Moscova în octombrie

Rusia a lansat noi atacuri asupra sudului Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, 13 septembrie. Explozii au fost raportate la Odesa, iar mai multe cartiere din Nikolaev au rămas parțial fără electricitate după lovirea infrastructurii energetice, relatează Kyiv Post.

La Odesa, forțele ruse au atacat capitala regiunii în jurul miezului nopții de sâmbătă spre duminică și au avariat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, a anunțat șeful Administrației Militare a orașului Odesa, Serhii Lîsak.

Atac aerian în Golful Persic. O navă comercială iraniană a fost lovită în Strâmtoarea Ormuz

„Inamicul a atacat din nou Odesa. Un bloc cu mai multe etaje a fost avariat”, a transmis Lîsak pe Telegram, îndemnându-i pe locuitori să rămână în adăposturi, întrucât amenințarea aeriană continua.

Înaintea exploziilor, Forțele Aeriene ucrainene emiseseră avertizări după ce detectaseră muniții rusești de tip „Banderol”, care se îndreptau direct spre Odesa.

Anterior, sâmbătă seara, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o unitate a companiei poștale și de logistică Nova Poshta din regiunea Odesa, rănind două persoane.

Șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleh Kiper, a confirmat atacul pe rețelele sociale și a publicat fotografii care arată pagubele produse filialei logistice.

„În urma unui atac inamic cu o dronă cu propulsie cu reacție, o filială a unei companii de logistică a fost avariată. Fațada clădirii, geamurile și un vehicul de transport marfă au fost avariate. Două persoane au fost rănite”, a declarat Kiper.

Putin avertizează: O desfășurare de trupe europene în Ucraina ar fi „un război împotriva Rusiei” / Medvedev amenință că Lituania va dispărea de pe harta lumii: „Dumnezeu să ne ferească”

Pene de curent la Nikolaev după atacul asupra rețelei energetice
Tot sâmbătă seara, forțele ruse au atacat infrastructura energetică din orașul Nikolaev, situat în sudul Ucrainei, provocând pene de curent în mai multe cartiere.

Șeful interimar al Administrației Militare Regionale Nikolaev, Heorhii Reșetilov, a anunțat că rețelele electrice municipale au fost lovite direct.

„Seara, inamicul a atacat infrastructura energetică din Nikolaev. Mai multe cartiere ale centrului regional au rămas parțial fără energie electrică”, a declarat Reșetilov.

Acesta a adăugat că echipele de intervenție vor începe lucrările pentru restabilirea alimentării cu energie electrică imediat ce situația de securitate din zonă o va permite.

Kievul se pregăteşte pentru reluarea negocierilor de pace cu Rusia în octombrie, afirmă Kirilo Budanov

Kirilo Budanov, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă, în marja unei conferinţe care a avut loc la Kiev, că Ucraina se pregăteşte pentru reluarea, în octombrie, a negocierilor de pace în format trilateral, cu Rusia şi SUA, relatează Reuters.

„Ne pregătim. Pentru luna octombrie”, a spus Budanov, răspunzând la întrebarea dacă se pregăteşte următoarea rundă de negocieri de pace. Şeful Biroului prezidenţial a confirmat, de asemenea, că este vorba despre un format trilateral, dar nu a dorit să comenteze locul potenţial al negocierilor.

Budanov a făcut aceste declaraţii la câteva zile după ce emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au purtat discuţii atât la Moscova, cât şi la Kiev. A fost prima lor vizită de acest fel la Moscova din februarie şi prima vizită în capitala Ucrainei.

Ultima întâlnire trilaterală a avut loc la Geneva, în februarie. Eforturile diplomatice conduse de SUA s-au blocat între timp, deoarece Washingtonul a fost concentrat asupra conflictului cu Iranul.

După vizita în ambele capitale, Witkoff a declarat că părţile au salutat noul impuls în continuarea discuţiilor.

Zelenski a afirmat că cei doi emisari au prezentat câteva „idei foarte bune şi valoroase”. El a sugerat că o nouă întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveţia sau alte ţări.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu exclude reluarea negocierilor de pace, dar a adăugat că este prea devreme pentru a spune când şi unde ar putea avea loc astfel de discuţii.

Între cele două părţi persistă diferenţe majore cu privire la modul de a pune capăt războiului. O problemă cheie o reprezintă soarta teritoriului rămas sub control ucrainean din regiunea Donbas din est, pe care Moscova îl revendică ca fiind al său, dar pe care nu a reuşit să-l cucerească în ciuda anilor de lupte aprige.

În discursul său de la evenimentul găzduit de Kiev, Budanov a mai spus că Ucraina doreşte să ofere protecţie ţărilor care au susţinut-o în război, dar, în practică, decizia finală va depinde de arhitectura de securitate din Europa, relatează Ukrainska Pravda. La finalul mesei rotunde la care a participat Budanov, acesta a decis să comenteze un subiect care nu fusese abordat în întrebări. „Să formulăm astfel: va ajuta Ucraina alte ţări, dacă va fi necesar?”, a spus Budanov. El a asigurat că Ucraina „cu siguranţă va fi recunoscătoare tuturor celor care au ajutat-o, aşa că, în principiu, este avantajos să ai Ucraina ca prieten, şi nu pe altcineva”.

El a subliniat că partenerii europeni trebuie să definească nu doar arhitectura de securitate, ci şi „misiunea şi rolul Ucrainei în această arhitectură de securitate”, şi a subliniat că „Ucraina este cu siguranţă pregătită să participe activ la acest proces şi îşi exprimă deschis această disponibilitate”.

Budanov, care înainte de numirea în cadrul Biroului Preşedintelui Ucrainei a condus Direcţia Generală de Informaţii a Ministerului Apărării, i-a avertizat, de asemenea, pe parteneri că nu ar trebui amânată găsirea unui răspuns la această întrebare. „Se spune că Europa trebuie să se trezească, să se pregătească. Dar v-aţi gândit vreodată că s-ar putea întâmpla pur şi simplu să nu mai fie timp pentru asta? Şi realitatea nu va bate la uşă, ci va sparge uşa cu „cizma”. Se întâmplă şi aşa”, a avertizat el.

Rusia a pierdut 1.506.900 de soldaţi în Ucraina începând cu 24 februarie 2022, anunţă Statul Major General ucrainean

Rusia a pierdut aproximativ 1.506.900 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat, duminică, Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Cifra include 1.520 de victime înregistrate de forţele ruse în ziua precedentă.

Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 12.344 de tancuri, 25.330 de vehicule blindate de luptă, 148.259 de vehicule şi cisterne de combustibil, 49.678 de sisteme de artilerie, 2.120 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.635 de sisteme de apărare aeriană, 442 de avioane, 356 de elicoptere, 2.603 de sisteme terestre fără pilot, 514.317 drone aeriene, 5.111 rachete de croazieră, 35 de nave şi ambarcaţiuni, precum şi două submarine.

Un raport al CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina a suferit probabil între 500.000 şi 600.000 de victime în perioada februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care se estimează că între 100.000 şi 140.000 au fost ucişi în luptă (KIA).

Deşi oficialii ucraineni dezvăluie rareori această cifră, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puţin 55.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în luptă de la începutul războiului pe scară largă, la care se adaugă un număr mult mai mare de dispăruţi în luptă (MIA).

Intensitatea atacurilor cu drone ruseşti şi a luptelor a făcut extrem de dificilă pentru Ucraina recuperarea cadavrelor soldaţilor căzuţi la datorie, necesare pentru confirmarea prin ADN.