S-a cutremurat Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de vineri dimineaţă

Cutremur în Vrancea. Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la o adâncime de 143,9 km, în apropierea următoarelor oraşe: 46 km V de Focșani, 59 km N de Buzău, 67 km E de Sfântu-Gheorghe, 77 km E de Brașov, 90 km NE de Ploiești.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu a anunțat când va avea loc următorul cutremur devastator în România: „Sunt lucruri curioase cu Vrancea”

Seisologul Gheorghe Mărmureanu dezvăluia pe 4 martie anul acesta, în ziua în care s-au împlinit 47 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria țării, care a dus la pierderea a peste 1.500 de vieți, că nu trebuie să ne așteptăm la un alt cutremur de proporții catastrofale până în 2040.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Cutremur cu magnitudine 5.5 în zona Vrancea. S-a simţit şi la Bucureşti. Update: Magnitudinea a fost revizuit la 5.3

Alte articole

Cutremur în zona Banat. Ce magnitudine a avut seismul

Bilanțul seismelor devastatoare din Venezuela depășește 1.900 de morți! Misiune de salvare aproape incredibilă: un copil de trei ani, găsit viu după șase zile

Expertul a adăugat că următorul cutremur major în România va avea loc mai devreme decât ne așteptăm, dar nu în anii imediat următori. Acesta a subliniat că există o serie de observații importante în legătură cu activitatea seismică din regiunea Vrancea.

Cutremur în România. Unde s-a produs şi ce magnitudine a avut. Ce spune Mărmureanu de „marele cutremur”

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, spunea Gheorghe Mărmureanu, la România TV.

Acesta a identificat și zonele din București considerate a fi mai vulnerabile la un cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona între Piața Romană și Unirii sunt identificate drept zone expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și a numărului mai mic de blocuri înalte.

În ceea ce privește pregătirea pentru un posibil cutremur major, Mărmureanu a asigurat că va anunța publicul dacă calculele sale indică o astfel de situație. El a menționat că efectuează calcule zilnice și că, în următorii zece ani, nu se așteaptă la un cutremur foarte mare în România.

Reguli esențiale de comportament în caz de cutremur. Ce NU trebuie să faci ca să eviți o tragedie

Indiferent de pregătirea pe care o avem, un cutremur ne va lua mereu prin surprindere și pe cei mai mulți dintre noi ne va panica. Cum să acționăm în caz de cutremur?

1. Păstrați-vă calmul, NU INTRAȚI ÎN PANICĂ, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.

2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.

3. Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări, sub efectul oscilației seismice, este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

Gheorghe Mărmureanu dezvăluie ce s-ar întâmpla cu marile baraje din România în cazul unui mare cutremur: „Am reluat calculele şi am corectat”

4. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușa solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos, iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral, capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.

5. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.

6. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.

7. Nu alergați în stradă.

8. dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.

9. Acordați primul ajutor persoanelor rănite.

10. În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, cautați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți caută să alarmați, prin diferite metode, vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dumneavoastră.