S-a demonstrat matematic! Nu există un sistem electoral complet echitabil

Matematicienii au ajuns la concluzia că un sistem electoral perfect echitabil este imposibil într-un sens matematic precis, potrivit ScienceDaily. Nicio metodă de vot nu poate garanta întotdeauna, în același timp, că învingătorii locali obțin mandate locale, că distribuția mandatelor la nivel național reflectă fidel ponderea voturilor și că numărul total al locurilor din parlament rămâne fix.

Cercetătorii au analizat sistemele de reprezentare proporțională și cele bazate pe principiul „primul clasat câștigă” (first-past-the-post). Analiza lor a arătat că orice metodă de alegere a unui parlament național implică compromisuri, de regulă între reprezentarea locală, proporționalitatea națională și numărul total al mandatelor parlamentare.

Sistemele electorale, tot mai greu puse la încercare

Mai multe alegeri desfășurate în nordul Europei în ultimul deceniu au evidențiat aceste tensiuni. Problema a devenit mai vizibilă pe măsură ce alegătorii și-au împărțit voturile între un număr tot mai mare de partide.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Danemarca, blocul de stânga a câștigat alegerile din 2022, deși a primit mai puține voturi decât blocul de dreapta, în ciuda faptului că țara folosește un sistem de reprezentare proporțională. În Germania, încercarea de a păstra atât reprezentarea locală, cât și proporționalitatea a dus la extinderea semnificativă a Bundestagului, înainte de reforma din 2023. În Marea Britanie, alegerile generale din 2024 au produs cel mai disproporționat rezultat din istoria țării: Partidul Laburist a obținut 63% din mandate cu doar 33,7% din voturi.

Alte articole

PNL-USR-FD ar putea candida pe liste comune la viitoarele alegeri? Bolojan: „E nevoie de o formulă de coagulare pentru un pol de modernizare”

SONDAJ. Care sunt partidele cu cele mai multe voturi dacă mâine ar fi alegeri. AUR nu profită de pe urma crizei politice, PNL urcă mult, iar Șoșoacă nu mai prinde parlamentul! Câte voturi ar lua PSD și USR

Deși un sistem electoral complet „corect” poate să nu existe, cercetătorii susțin că statele pot gestiona mai eficient conflictul dintre reprezentarea regională, proporționalitate și dimensiunea parlamentului.

Alegerile din Danemarca care au inspirat studiul

Proiectul a început după alegerile parlamentare din Danemarca din 2022, când, pentru prima dată în ultimii 75 de ani, numărul voturilor și distribuția mandatelor nu au mai corespuns.

La fel ca multe alte state europene, Danemarca utilizează un sistem proporțional pe două niveluri. Alegătorii votează mai întâi reprezentanți locali, iar ulterior sunt distribuite mandate compensatorii pentru ca ponderea locurilor obținute de fiecare partid să se apropie cât mai mult de ponderea voturilor la nivel național.

Traian Băsescu îi atacă dur pe foștii miniștri ai Energiei care au dus România în situație de criză: „Niște panarame. De regulă am văzut numai papițoi care vorbesc frumos și nu au făcut nimic” / „Dacă lumea vrea să vadă ce înseamnă să fii prost se uită la România”

Pe măsură ce voturile se împart între tot mai multe partide, este nevoie de un număr mai mare de mandate compensatorii pentru a menține proporționalitatea. În 2022, Danemarca avea la dispoziție 40 de astfel de mandate, însă acestea nu au mai fost suficiente pentru a obține un rezultat complet proporțional.

Matematicienii au formulat o teoremă a imposibilității care arată cum fragmentarea politică tot mai accentuată pune presiune asupra sistemelor electorale și poate influența direct cine ajunge la guvernare.

Trei obiective care nu pot coexista întotdeauna

Cercetătorii au comparat sisteme electorale din întreaga lume, inclusiv modelul britanic first-past-the-post și sistemele proporționale utilizate în mare parte din Europa.

Ei au identificat trei caracteristici esențiale pe care mulți le-ar considera definitorii pentru un sistem echitabil:

• reprezentare regională: orice candidat care câștigă un mandat local îl păstrează
• proporționalitate: numărul mandatelor la nivel național reflectă ponderea voturilor
• parlament cu dimensiune fixă: numărul total al mandatelor rămâne același de la un scrutin la altul

O propunere matematică pentru alegeri mai echitabile

Klausen și Holdum au propus și o alternativă bazată pe analiza lor matematică. Algoritmul, denumit „proporționalitate garantată cu clasament geografic”, încearcă să depășească unele dintre limitările sistemelor electorale actuale.

Conform propunerii, numărul total de mandate al fiecărui partid ar fi stabilit exclusiv în funcție de ponderea voturilor obținute la nivel național. Un partid care primește 20% din voturi ar obține automat 20% din mandate, indiferent unde au fost exprimate aceste voturi.

Ulterior, circumscripțiile ar fi clasificate în funcție de performanța locală a fiecărui candidat, iar mandatele ar fi atribuite în această ordine până când fiecare partid și-ar ocupa întreaga cotă.

Sondaj AVANGARDE: Câţi români vor alegeri anticipate, mesaj dur pentru partidele care întreţin criza politică

Metoda ar garanta proporționalitatea, însă ar reduce importanța reprezentării regionale. Astfel, un candidat ar putea câștiga confortabil într-o circumscripție locală și totuși să nu intre în parlament dacă partidul său și-a ocupat deja toate mandatele prin rezultate mai bune obținute în alte zone.

Concluziile studiului arată că limitele impuse de matematică nu pot fi eliminate, însă ele nu împiedică statele să proiecteze sisteme electorale care să echilibreze mai bine aceste trei obiective aflate în competiție.