Cazul, prezentat în revista medicală The Lancet, a implicat conectatea vaselor de sânge, a ligamentelor şi a canalelor vaginale între uterul transplantat şi persoana beneficiară.

Alte 10 transplanturi de uter de la donatoare decedate, care au avut loc în Statele Unite, Cehia şi Turcia, nu au reuşit să ducă la sarcini viabile.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

Fetiţa din Brazilia s-a născut prin cezariană, la 35 de săptămâni şi trei zile, cu o greutate de 2.550 de grame.

Dani Ejzenberg, medic la Spitalul Universitar din Sao Paulo, care a condus cercetările, a spus că transplantul, efectuat în septembrie 2016, când femeia avea 32 de ani, arată că tehnica este fezabilă şi poate oferi femeilor cu infertilitate uterină acces la un număr mai mare de posibili donatori.

Normele actuale pentru a beneficia de un transplant de uter este ca organul să provină de la un membru al familiei aflat în viaţă, care doreşte să îl doneze.

„Numărul oamenilor care doresc şi se angajează să doneze organe după moartea lor este mult mai mare decât al donatorilor aflaţi în viaţă, oferind o populaţie mult mai largă de posibili donatori”, a afirmat Ejzenberg într-un comunicat referitor la rezultat.

Ea a adăugat însă că rezultatele şi efectele donaţiilor de utere de la donatori vii şi decedaţi trebuie să fie comparate şi a spus că tehnica poate fi îmbunătăţită şi optimizată.

Primul copil dezvoltat într-un uter donat de o persoană aflată în viaţă s-a născut în Suedia, în 2013. Oamenii de ştiinţă au raportat până în prezent 39 de proceduri de acest tip, care au avut ca rezultat naşterea a 11 copii vii.

Experţii estimează că infertilitatea afectează 10%-15% din cuplurile aflate la vârsta reproductivă, la nivel mondial. Din acest grup, aproximativ una din 500 de femei are probleme uterine.

Înainte ca transplanturile de uter să fie posibile, singurele opţiuni erau adopţia sau naşterile din mame surogat.

În cazul din Brazilia, beneficiara transplantului s-a născut fără uter din cauza unui sindrom numit Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser. Donatoarea avea 45 de ani ţi a murit din cauza unui atac vascular cerebral.

La cinci luni după transplant, uterul nu a dat semne de respingere, ecografiile au fost normale, iar beneficiara avea menstruaţii regulate. Ovulele fertilizate şi congelate anterior au fost implantate după câteva luni, iar 10 zile mai târziu a fost confirmată sarcina.

La momentul publicării studiului în revista The Lancet, fetiţa avea şapte luni şi 20 de zile, era hrănită la sân şi avea o greutate de 7,2 kilograme.